Cuprins:
Trupele ucrainene au intrat în regiunea rusă Kursk în data de 6 august și au ocupat rapid o suprafață de aproximativ 1.200 de kilometri pătrați. A fost vorba de cea mai mare ofensivă pe teritoriul Rusiei de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial (1939-1945) încoace.
Războiul asimetric: o strategie necesară pentru Ucraina
Operațiunea din Kursk este un exemplu de răspuns asimetric al Ucrainei la eforturile Rusiei de a consuma resursele și forțele Kievului.
Având în vedere avantajele considerabile ale Rusiei în artilerie, muniție, aviație, vehicule blindate și resurse umane, conducerea Ucrainei a recunoscut necesitatea unei abordări neconvenționale pentru a contracara încercările Rusiei de a atrage Ucraina într-un război de uzură. Această asimetrie operațională este evidentă atât în strategie, cât și în tacticile executate pe teren.
Ofensiva din Kursk și asemănarea cu operațiunea de la Harkov
Campania din Kursk prezintă asemănări evidente cu operațiunea din 2022 de la Harkov, condusă de actualul comandant-șef, Oleksandr Sîrski.
În ambele operațiuni, Ucraina și-a surprins adversarul prin manevre rapide, capturarea de teritorii și neutralizarea forțelor rusești înainte ca acestea să poată reacționa eficient. Conducerea lui Sîrski subliniază din nou impactul surprizei și adaptabilității în schimbarea dinamicii de pe câmpul de luptă.
Realizări tactice și protejarea orașelor-cheie din Ucraina
Unul dintre principalele obiective ale ofensivei din Kursk a fost neutralizarea amenințării reprezentate de forțele ruse din districtul Sudzhansky, care prezentau un risc constant pentru orașele ucrainene Sumî, Harkov și Cernihiv. Prin transferarea ostilităților pe teritoriul rusesc, Ucraina a protejat eficient aceste orașe de amenințările iminente, subminând planurile Moscovei de a viza în mod special regiunea Sumî din Ucraina.
Perturbarea logisticii rusești în zona de nord
O altă realizare importantă a forțelor ucrainene a fost perturbarea logisticii rusești de-a lungul frontierei nordice. Prin preluarea controlului asupra principalelor căi ferate și autostrăzi din regiune, trupele ucrainene au compromis capacitatea Rusiei de a depozita provizii și de a aduce întăriri de-a lungul graniței, creând dificultăți logistice cu care Rusia nu se mai confruntase anterior.
Capturarea prizonierilor și forțarea Rusiei să negocieze
Avansul rapid al forțelor ucrainene le-a permis să captureze peste 600 de soldați ruși, inclusiv recruți. Acest lucru a determinat Moscova să inițieze schimburi de prizonieri – o acțiune pe care a evitat-o de la începutul invaziei pe scară largă în Ucraina.
Patru schimburi de succes au avut loc de atunci, rezultând în eliberarea a 362 de prizonieri ucraineni, inclusiv membri ai fostului regiment Azov, marcând o victorie morală semnificativă pentru Ucraina.
Schimbarea inițiativei: Realocarea strategică a forțelor rusești
Succesul Ucrainei în Kursk a forțat Rusia să adopte o poziție reactivă, obligând-o să trimită întăriri pe noul front. Comandamentul rus a redistribuit aproximativ 50.000 de soldați, inclusiv brigăzi de asalt de elită, din regiunile Harkov, Herson, Chasiv Iar și chiar Kaliningrad. În ciuda superiorității numerice a Rusiei, manevrabilitatea ridicată a Forțelor de Apărare ale Ucrainei și tacticile bine gândite ale lui Sîrski au limitat câștigurile rusești.
Implicații pentru apărarea Rusiei și perspectiva generală a războiului
Operațiunea din Kursk a scos la iveală vulnerabilități semnificative în sistemul de apărare al Rusiei, arătând că vastitatea teritoriului său poate deveni un handicap strategic. În ciuda lansării unei contraofensive pe 11 septembrie, Rusia nu a reușit să alunge forțele ucrainene din Kursk până la termenul-limită din 2 octombrie. În schimb, a recurs la bombardamente aeriene intense, afectând adesea propriile orașe în acest proces.
În cele din urmă, campania din Kursk indică o nouă realitate pentru Rusia și aliații săi: Ucraina poate contesta și perturba controlul Rusiei asupra propriului teritoriu, marcând o schimbare care subminează percepția invincibilității ruse.
Un nou termen stabilit de Vladimir Putin pentru eliberarea regiunii. Trump și presiunea negocierilor
Armata rusă, sprijinită de soldați nord-coreeni, a lansat în ultimele zile o contraofensivă intensă în regiunea Kursk, unde trupele ucrainene ocupă un teritoriu de câteva sute de kilometri pătrați, a declarat marţi comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrskîi, transmite AFP.
„De trei zile, inamicul conduce operaţiuni ofensive intense în regiunea Kursk, folosind activ unităţi ale armatei nord-coreene”, a spus generalul ucrainean într-o intervenţie prin videoconferinţă la un congres al responsabililor regionali.
Trupele ucrainene au intrat în regiunea rusă Kursk în data de 6 august și au ocupat rapid o suprafață de aproximativ 1.200 de kilometri pătrați. A fost vorba de cea mai mare ofensivă pe teritoriul Rusiei de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial (1939-1945) încoace.
Regimul de la Moscova susține că a recuperat între timp jumătate din teritoriul ocupat în august. Conform unor publicații rusești, liderul de la Kremlin Vladimir Putin a dat ordin armatei sale să elibereze regiunea Kursk până la 20 ianuarie 2025, ziua în care Donald Trump va fi învestit președinte al SUA, potrivit cotidianului britanic The Telegraph.
Diplomații occidentali sunt îngrijorați de faptul că Putin va încerca să captureze rapid teritorii înainte de inaugurarea mandatului lui Trump, pentru a oferi Rusiei mai multă putere de negociere în orice discuții de pace.
Video: Echipă de ingineri ucraineni într-un vehicul de producție suedeză, Bärgningsbandvagn 90
Sursa: OSINTtechnical
Schimbare de discurs: fără termene
Vorbind în timpul conferinței sale anuale Direct Line, Vladimir Putin a refuzat de această dată să ofere un termen pentru momentul în care forțele ruse vor „elibera” regiunea Kursk de trupele ucrainene, invocând îngrijorarea cu privire la pierderile inutile.
„Nu pot și nu vreau să dau o dată precisă pentru când le vor alunga. Trupele luptă chiar în acest moment – chiar acum are loc o bătălie”, a declarat Putin ca răspuns la întrebarea telefonică a unei rusoaice.
Putin a promis că armata va alunga „absolut” toate forțele ucrainene, dar și-a explicat reticența de a stabili un termen-limită. „Nu se dau astfel de date. Soldații ascultă, iar dacă anunț unul […] se vor grăbi să îl respecte cu orice preț, fără să ia în considerare pierderile. Nu putem face asta”, a spus el, potrivit site-ului rus independent Meduza.
El a adăugat că „o zi sau două” nu ar face o mare diferență și a afirmat că, odată ce forțele ruse „vor alunga complet” trupele ucrainene, va fi posibil să se evalueze pagubele.