6 comentariiCuprins:
De la obţinerea independenţei pe fondul destrămării Uniunii Sovietice, Republica Moldova a avut nouă preşedinţi. Trei au fost interimari şi doi au fost aleşi de Parlament, printre care comunistul Vladimir Voronin. Acesta este și singurul care a avut două mandate consecutive şi a stat cel mai mult la putere, mai exact opt ani şi cinci luni.
Maia Sandu poate deveni primul președinte cu două mandate consecutive prin sufragiu direct
Președintele în execițiu al Republicii Moldova, Maia Sandu (52 de ani), este considerată favorita detaşată a scrutinului din 20 octombrie. Are un program proeuropean şi este o reformatoare anticorupţie.
Cu studii economice, Maia Sandu a lucrat la Banca Mondială înainte de a deveni politiciană. A fost aleasă preşedinte în noiembrie 2020, pe fondul unui val de popularitate generat de protestele anticorupție. Necăsătorită, ea este simpatizată pentru stilul de viaţă modest – un contrast puternic cu politicienii bombastici, predominant bărbaţi, care au dominat mult timp scena politică de la Chișinău. Într-un interviu acordat recent, Maia Sandu a declarat că împarte un apartament cu două camere cu mama sa.
Conform unui sondaj publicat pe 17 octombrie, 35,8% dintre alegătorii decişi, excluzând diaspora, şi-au exprimat intenţia de a o vota pe Sandu. Pe de altă parte, un sondaj din 7 octombrie indica şi un nivel ridicat de neîncredere faţă de Maia Sandu din partea cetăţenilor, de 37%. Ea era depăşită doar de oligarhul fugar pro-rus, Ilan Şor (40%), implicat în scandalul din 2014 al devalizării a trei bănci moldoveneşti.
„Deşi Maia Sandu nu este asociată cu scandaluri de corupţie, nivelul ridicat de neîncredere poate fi explicat printr-un mandat caracterizat de multiple provocări, precum pandemia de COVID-19, criza energetică, inflaţia accentuată, provocările războiului din Ucraina şi ritmul lent al reformelor în domenii esenţiale”, arată o analiză publicată de think tank-ul New Strategy Center.
„Deşi gestionarea acestor crize a fost în mare parte responsabilitatea Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), care a obţinut majoritatea parlamentară în 2021, cetăţenii asociază frecvent deciziile guvernamentale cu Maia Sandu. Această asociere contribuie direct la scăderea popularităţii sale, amplificând nivelul de nemulţumire şi antipatie în rândul unei părţi a populaţiei”, explică New Strategy Center.
Alexandr Stoianoglo, candidatul-surpriză al socialiștilor proruși
Liderul Partidului Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM), fostul preşedinte prorus Igor Dodon, care a fost învins de Maia Sandu în alegerile din 2020, a anunţat pe 8 iulie că nu se va prezenta la alegerile din 20 octombrie. Asta deşi era considerat cel mai popular candidat al opoziţiei, cu o susţinere de 19% în sondaje. Decizia lui a creat incertitudine cu privire la cine va fi principalul candidat al opoziţiei.
În cele din urmă, Igor Dodon şi PSRM şi-au anunţat sprijinul pentru fostul procuror general Alexandr Stoianoglo. Însă acesta are parte de doar o susţinere modestă, de doar 9% în intenţiile de vot. Decizia PSRM de a-l susţine pe Stoianoglo a generat confuzie chiar şi în rândul electoratului socialist, deoarece, în conferinţa de presă de lansare a candidaturii, Stoianoglo a declarat că sprijină integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană (UE). Ori această poziţie care contravine orientării tradiţionale proruse a PSRM.
De asemenea, Alexandr Stoianoglo este și cetățean român, aspect care adaugă o notă suplimentară de controversă, având în vedere că Igor Dodon a criticat-o în mod repetat pe Maia Sandu pentru faptul că deţine dublă-cetăţenie. În timpul mandatului său de preşedinte (2016-2020), Igor Dodon nu a fost niciodată în vizită oficială în România.
Alexandr Stoianoglo (57 de ani), de origine etnică găgăuză, este relativ necunoscut la nivel naţional. În plus, el nu stăpâneşte bine limba română şi este considerat lipsit de carismă, ceea ce îl afectează din punct de vedere electoral.
Una dintre acuzaţiile care îi pătează imaginea publică este legătura sa cu omul de afaceri controversat Veaceslav Platon. În aprilie 2017, Judecătoria Chişinău l-a condamnat pe Platon la 18 ani de închisoare pentru escrocherie şi spălare de bani în proporţii deosebit de mari. În 2020, Platon a fost eliberat din detenţie în urma unui demers iniţiat de Stoianoglo, care la acea vreme ocupa funcţia de procuror general. Ulterior, Platon a fugit în Marea Britanie, de unde încearcă să influenţeze scena politică de la Chişinău, se arată în analiza New Strategy Center.
În campania electorală, Stoianoglo a mizat pe o imagine de victimă politică în raport cu Maia Sandu şi PAS. În 2021, după ce PAS a obţinut majoritatea parlamentară, Stoianoglo a fost suspendat din funcţia de procuror general şi arestat în contextul unei investigaţii penale, fiind acuzat de abuz în serviciu, corupţie pasivă şi declaraţii false. În 2023, Maia Sandu l-a demis oficial din funcţie.
Renato Usatîi, candidatul bombastic
Renato Usatîi (45 de ani), considerat o pesonalitate controversată pe scena politică din Republica Moldova, ocupă fie locul doi, fie locul trei în sondaje. Popularitatea i se datorează prezenței active pe rețelele sociale.
Usatîi are o experiență însemnată în politica moldovenească. În 2015 şi 2019 a câştigat din primul tur funcţia de primar al municipiului Bălţi, după organizarea mai multor concerte electorale. Apogeul său politic a fost atins în alegerile prezidenţiale din 2020, când a obţinut 16,9% din voturi, ocupând locul al treilea.
Anterior carierei politice, Renato Usatîi a locuit mulţi ani în Federaţia Rusă, unde a fost vicepreşedinte al Uniunii Constructorilor Căilor Ferate din Moscova. Presupusele sale relaţii cu lumea criminală au fost discutate frecvent în spaţiul public. Recent, au fost publicate fotografii care îl arată alături de Grigore Caramalac, unul dintre cei mai cunoscuţi infractori originari din Republica Moldova, refugiat la Moscova de peste două decenii, arată analiza New Strategy Center.
Pe parcursul carierei sale politice, Usatîi a făcut numeroase declaraţii controversate, inclusiv propunerea de a transforma Ambasada SUA într-un club de karaoke. Cu toate acestea, Ministerul rus de Interne l-a dat în căutare în 2020 în cadrul unui dosar penal „privind organizarea unei grupări criminale”. Ulterior, el a condamnat invazia Rusiei în Ucraina.
În actuala campanie electorală, Usatîi şi-a exprimat dorinţa de a transforma Republica Moldova într-o republică prezidenţială şi s-a pronunțat pentru „o dictatură a ordinii în interesul statului”. Usatîi a anunțat recent că a fost amenințat cu moartea de trei bărbați care s-au prezentat drept mercenari Wagner.
Irina Vlah, fosta bașcană care visează la cea mai înaltă funcție publică din Rep. Moldova
Irina Vlah (50 de ani), fosta bașcană (guvernatoare) a Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia, în sudul Republicii Moldova, se bucură de un sprijin de numai 2,2% în intențiile de vot, conform sondajului din luna octombrie, înregistrând o scădere de popularitate față de luna septembrie, când avea 4,1%.
Deşi şi-a început cariera politică în formaţiuni politice proruse, precum Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) şi ulterior PSRM, Vlah s-a distanţat treptat de acestea şi, în noiembrie 2023, a lansat organizaţia civică „Platforma Moldova”.
La momentul lansării, Vlah s-a declarat proeuropeană.
„Experienţa mea politică demonstrează că viitorul Moldovei este în Europa – nu este doar un slogan sau un simbol afişat pe clădiri”, a afirmat ea.
Cu toate acestea, în pofida retoricii proeuropene, ea a vizitat frecvent Federaţia Rusă în perioada ianuarie 2023 – ianuarie 2024, folosind rute indirecte prin Istanbul sau Erevan.
În contextul candidaturii sale, Vlah a acuzat actuala conducere de la Chișinău de instaurarea unei „dictaturi” şi de „discriminare” a „teritoriilor locuite compact de cetăţeni cu alte viziuni decât cele ale guvernării”, evitând însă o referire explicită la Găgăuzia.
În declaraţiile recente, Vlah a criticat creșterea bugetului apărării, susținând că ar exista riscul implicării Republicii Moldova într-un conflict, şi a cerut consolidarea statutului de neutralitate. Cu toate că s-a declarat proeuropeană, ea şi-a îndemnat susţinătorii să voteze „nu” la referendumul privind înscrierea „obiectivului strategic” al aderării la UE în Constituția Republicii Moldova.
Alți candidați
Printre ceilalţi candidaţi la alegerile prezidenţiale se numără Ion Chicu (52 de ani), fost ministru al Finanțelor în perioada în care oligarhul Vlad Plahotniuc deţinea controlul politic în ţară şi prim-ministru în timpul mandatului fostului preşedinte Igor Dodon. El este cotat cu numai 1,2% în intențiile de vot.
Un alt candidat este Vasile Tarlev (61 de ani), care a deţinut funcţia de prim-ministru între 2001 şi 2008, în timpul guvernării comuniste şi preşedinţiei lui Vladimir Voronin. Tarlev candidează ca independent şi are 1,3% în ultimul sondaj.
O figură controversată, fosta jurnalistă Natalia Morari (40 de ani), foarte activă pe reţelele sociale şi susţinută de oligarhul Veaceslav Platon, tatăl copilului ei, candidează tot ca independentă şi are 0,5% în sondaje.
O figură și mai controversată este Victoria Furtună (43 de ani), o fostă procuroare care şi-a lansat campania electorală printr-un videoclip filmat în Piaţa Suvorov din Tiraspol. La fel ca Vlah, Furtună susţine că actuala guvernare de la Chişinău urmăreşte să implice Republica Moldova în războiul din Ucraina, inclusiv prin reactivarea tensiunilor în regiunea transnistreană. Furtună candidează ca „independentă”. Există suspiciuni că ar fi preferată de oligarhul Ilan Şor, după cum indică o investigaţie publicată recent de Ziarul de Gardă.
Un alt candidat este istoricul și fostul boxer profesionist Octavian Ţîcu (52 de ani), susţinut de forţe proeuropene alternative reunite sub blocul politic „Împreună”. Cu toate acestea, susţinerea sa electorală se situează în jurul valorii de 0,4%, confirmând încă o dată că Maia Sandu rămâne singurul candidat prooccidental de referinţă.
În aceeaşi categorie se pot înscrie şi ceilalţi doi candidaţi rămaşi, diplomatul și fostul ministru de externe Tudor Ulianovschi (41 de ani) şi avocatul și omul politic Andrei Năstase (49 de ani). Ambii sunt independenţi și ambii declaraţi categoric proeuropeni, dar care au sub 1% în sondaje.
Factorul Ilan Șor
Oligarhul refugiat la Moscova, care are o reţea prin care plăteşte oameni care să vină la proteste şi să voteze „nu” la referendum, şi-a văzut candidatul şi formaţiunile sprijinite de el eliminate din cursa electorală de Comisia Electorală Centrală. Aşa că a spus că va anunţa pe cine sprijină în preziua votului, instruindu-şi activiştii să fie pregătiţi pentru a le spune numele oamenilor cărora le cumpără voturile.
Deşi aceşti candidaţi înregistrează scoruri foarte modeste în sondaje, ei joacă un rol activ în campania de discreditare a preşedintei Maia Sandu, atacând-o aproape exclusiv pe aceasta şi îndemnând la boicotarea referendumului privind integrarea europeană.
Concomitent cu alegerile prezidenţiale, se va desfăşura şi un referendum la care cetăţenii au de răspuns la întrebarea: „Susţineţi modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.
Al doilea tur, programat pe 3 noiembrie
Pentru a fi declarat valabil, la un scrutin trebuie să participe cel puţin o treime din numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale. În cazul în care niciunul dintre candidați nu va obține peste 50% de voturi în primul tur, un al doilea tur, cu primii doi aleși în primul tur, este prevăzut să aibă loc pe 3 noiembrie. În al doilea tur, candidatul cu cele mai multe voturi este ales, indiferent de prezenţa la vot. Rezultatele finale ale alegerilor sunt validate de Curtea Constituţională.
Mandatul preşedintelui Republicii Moldova durează patru ani şi începe la data depunerii jurământului. El este garantul suveranităţii, independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele Republicii Moldova emite decrete, obligatorii pentru executare pe întreg teritoriul statului. El nu are însă prerogative executive extinse și interzisă îndeplinirea funcţiei de preşedinte pentru mai mult de două mandate.
Nouă președinți de la obținerea independenței
În perioada 1991–2000, şeful statului a fost ales în Republica Moldova prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de patru ani. În urma unei reforme constituţionale din anul 2000, procedura de alegere a preşedintelui Republicii Moldova a fost modificată, Parlamentul preluând responsabilitatea de alegere a preşedintelui ţării. Prin Decizia Curţii Constituţionale din 4 martie 2016, s-a revenit la alegerea preşedintelui prin vot direct de către cetăţeni, fără a modifica atribuţiile preşedintelui.
Republica Moldova a avut nouă președinți, dintre care trei interimari:
- Mircea Snegur (23 septembrie 1990 – 15 ianuarie 1997, ales de popor)
- Petru Lucinshi (15 ianuarie 1997 – 7 aprilie 2001, ales de popor)
- Vladimir Voronin (7 aprilie 2001 – 11 septembrie 2009, ales de două ori de Parlament)
- Mihai Ghimpu (11 septembrie 2009 – 28 decembrie 2010, interimar)
- Vladimir Filat (28 – 30 decembrie 2010, interimar)
- Marian Lupu (30 decembrie 2010 – 23 martie 2012, interimar)
- Nicolae Timofti (23 martie 2012 – 23 decembrie 2016, ales de Parlament)
- Igor Dodon (23 decembrie 2016 – 24 decembrie 2020, ales de popor)
- Maia Sandu