Oleh Tatarov, în prezent consilier principal al lui Zelenski, este unul dintre acești colaboratori suspectați de corupție.

Fostul director executiv al uneia dintre cele mai mari firme de construcţii din Ucraina, Oleh Maiboroda, susține că, în anii în care conducea compania, păstra role de bancnote de dolari într-un seif din spatele biroului său, banii fiind destinaţi să mituiască funcţionari publici pentru aprobarea proiectelor de construcţii.

Sarcina de a înmâna banii, spune Maiboroda, a fost încredinţată avocatului Oleh Tatarov, care între timp a ajuns consilierul preşedintelui ucrainean.

„Tatarov obişnuia să rezolve toate problemele cu forţele de ordine”, a declarat Maiboroda, într-un interviu acordat Reuters la Viena, unde s-a stabilit pentru a scăpa de urmărirea penală în Ucraina pentru presupusul său rol în schemele de corupţie în care a fost implicată firma de construcţii Ukrbud Development LLC.

Maiboroda afirmă că mita a trecut pe la Tatarov din 2014 până în 2019. Contactele avocatului cu poliţia, instanţele şi procurorii l-au făcut un intermediar perfect. „Bineînţeles că plătea pentru a netezi cu autorităţile calea proiectelor, inclusiv pentru obţinerea autorizaţilor de construcţie”, a spus Maiboroda. Tatarov „le dădea bani pentru ca aceste aranjamente să fie făcute”, susține Maiboroda.

Comentariile lui Maiboroda readuc în prim-plan acuzațiile potrivit cărora oameni puternici l-au protejat pe Tatarov de urmărirea penală.

Maiboroda nu a furnizat nicio dovadă a acuzaţiilor sale, dar acestea se fac ecoul unei acuzaţii împotriva lui Tatarov, formulată de agenţia anticorupţie din Ucraina, potrivit căreia acesta ar fi organizat o dare de mită. Procurorii au închis cazul în aprilie 2022 din motive procedurale.

Ce spun Zelenski și Tatarov

Tatarov, consilier al preşedintelui Zelenski pentru agenţiile de aplicare a legii şi de securitate din 2020, a negat orice abatere şi nu a fost condamnat pentru nicio infracţiune.

El a declarat că acuzatorii săi încearcă să regleze nişte conturi politice.

Zelenski a afirmat anterior că corupţia nu îşi are locul în administraţia sa. „Vreau să subliniez: dacă cei care lucrează cu mine sunt suspectaţi de corupţie, aceşti oameni vor fi concediaţi. Şi nu am văzut încă astfel de exemple în biroul meu”, a declarat liderul de la Kiev, într-un interviu acordat în decembrie 2020 revistei Focus din Ucraina.

Nici Zelenski şi nici Tatarov nu au răspuns la întrebări detaliate pe acest subiect, precizează Reuters.

Doar Rusia este considerată mai afectată de corupție decât Ucraina, în Europa

Deși Zelenski a fost lăudat ca lider de război după ce Rusia și-a lansat invazia în Ucraina, unii observatori și instituții internaționale au pus la îndoială angajamentul președintelui de a-şi respecta promisiunea de a lupta împotriva corupţiei.

Ucraina se situează în mod constant în jumătatea inferioară a Indexului anual de percepţie a corupţiei la nivel mondial realizat de Transparency International şi, în cel mai recent sondaj, pentru anul 2022, doar Rusia a fost considerată mai coruptă în Europa.

Miliardele de dolari de ajutor alocate guvernului lui Zelenski, precum şi ambiţiile de a adera la Uniunea Europeană depind de faptul ca Ucraina să-şi dovedească seriozitatea în ceea ce priveşte combaterea corupţiei şi adoptarea bunei guvernări.

Într-un raport din iunie, Fondul Monetar Internaţional a declarat că donatorii şi investitorii străini trebuie să vadă reforme pentru îmbunătăţirea guvernanţei, a transparenţei şi pentru combaterea corupţiei „fără întârziere”.

Într-o evaluare a şanselor de aderare a Ucrainei la UE, publicată în iunie 2022, Comisia Europeană a descris corupţia ca fiind „o provocare serioasă care necesită o atenţie continuă”.

Un sondaj realizat de două institute de sondare de la Kiev, publicat pe 11 septembrie, a constatat că 78% dintre ucraineni îl consideră pe Zelenski direct responsabil pentru corupţia guvernamentală. Un sondaj conex a constatat că 55% consideră că ajutorul militar occidental ar trebui să fie condiţionat de combaterea corupţiei.

Presa de la Kiev: „Tatarov a devenit simbolul toleranţei lui Zelenski faţă de corupţie”

În ultimele luni, Zelenski a luat măsuri pentru a răspunde celor care se îndoiesc de el.

În ianuarie, el a concediat cel puțin zece înalţi funcţionari pe fondul unor acuzaţii publice de corupţie şi nereguli, declarând: „Toate problemele interne care interferează cu statul sunt şi vor fi curăţate”.

La începutul acestei luni, Zelenski l-a înlocuit pe ministrul său al apărării, Oleksii Reznikov, invocând necesitatea unor „noi abordări”. Acest lucru a avut loc după o serie de acuzaţii lansate de presa ucraineană potrivit cărora Ministerul Apărării achiziţiona bunuri la valori umflate. Reznikov a declarat într-o conferinţă de presă la Kiev, cu o săptămână înainte de a fi înlăturat, că rapoartele sunt inexacte.

Toate aceste schimbări şi demiteri l-au lăsat pe Tatarov în funcţie. Mai multe persoane din interior, intervievate de Reuters, au declarat că acesta este o figură crucială pentru a-l ajuta pe Zelenski să controleze agenţiile de securitate şi de aplicare a legii din Ucraina, care sunt foarte extinse.

„Tatarov a devenit simbolul toleranţei lui Zelenski faţă de corupţie în cercul său interior”, a scris ziarul The Kyiv Independent la începutul acestui an, citând acuzaţia de mită.

Daria Kaleniuk, directoarea executivă a Centrului de acţiune anticorupţie din Ucraina (AntAC), un ONG, consideră că într-o democraţie sănătoasă, orice oficial acuzat de corupţie ar trebui suspendat până la dezvinovăţire. „Dacă Zelenski nu scapă de Tatarov, nu va fi văzut ca fiind serios în epurarea ţării de corupţie”, a declarat ea pentru Reuters.

Aliaţii lui Tatarov spun că acesta este o victimă a propriei sale eficienţe ca om de bază al lui Zelenski în ceea ce priveşte aplicarea legii. „Vor încerca tot ce pot pentru a-l doborî pe acest tip, pentru că el este vârful de lance”, a declarat Nicola Mirto, un antreprenor italian şi fost client al lui. Mirto spune că Tatarov şi-a atras furia din partea unor oameni cu interese puternice prin susţinerea campaniei anticorupţie din Ucraina împotriva oligarhilor.

Zelenski a devenit preşedinte în mai 2019 cu promisiunea de a rupe cu clientelismul şi corupţia care au afectat Ucraina timp de decenii. El a devenit celebru ca actor într-o satiră politică televizată, „Servitorii poporului”. Filmul se deschide cu un grup de magnaţi care sorb băuturi deasupra Pieţei Independenţei din capitală şi meditează care dintre candidaţii pe care i-au ales cu mâna lor ar putea câştiga viitoarele alegeri prezidenţiale.

Sectorul construcțiilor, în centrul unor practici dubioase

Sectorul construcţiilor este tipic pentru liniile neclare dintre sectorul public şi cel privat din Ucraina postsovietică. Registrele societăţilor britanice şi ucrainene şi documentele judiciare arată că preşedintele de atunci al corporaţiei Ukrbud, Maksîm Mîkîtas, a ajuns să controleze peste 75% din acţiunile unei firme private numite Ukrbud Development LLC, care avea licenţa de a utiliza sigla corporaţiei de stat.

Mîkîtas se află acum în închisoare, fiind acuzat de o altă presupusă schemă de mită, care implică un contract de metrou, pe care o neagă. El a spus într-o declaraţie pentru Reuters că niciuna dintre resursele corporaţiei de stat nu a fost folosită de compania privată pe care o controla indirect.

Potrivit lui Maiboroda, Mîkîtas l-a folosit pe Tatarov pentru sarcini dificile, inclusiv pentru plăţi de mită în numele Ukrbud Development. Maiboroda a declarat că obişnuia să primească instrucţiuni regulate de la Mîkîtas pentru a-i înmâna sume de bani lui Tatarov. În declaraţia sa pentru Reuters, Mîkîtas l-a acuzat pe Maiboroda de „mărturie falsă” şi de faptul că s-a comportat „ca un animal încolţit” după ce el însuşi a fost acuzat de corupţie. El a mai spus însă că relaţiile şi influenţa lui Tatarov au fost „mult exagerate”.

Acuzațiile aduse lui Tatarov

Maiboroda a declarat că Tatarov era un operator abil, care lucra departe de birou, în cafenele inteligente unde îşi întâlnea contactele şi folosea aplicaţii criptate pentru comunicaţii. „El ştia despre aplicarea legii şi ne-a avertizat să fim atenţi să nu spunem aproape orice la telefon”, a declarat Maiboroda pentru Reuters.

El a spus că Tatarov fie colecta el însuşi plăţile în numerar, fie trimitea un şofer să facă acest lucru. Maiboroda a spus că banii erau semnaţi de Tatarov şi contabilizaţi ca fiind cheltuieli pentru proiecte de construcţie. Maiboroda a arătat Reuters ceea ce el a spus că este o listă pentru mită, înregistrată pe o foaie de calcul, în valoare totală de 1,8 milioane de dolari şi plătită de Tatarov. De asemenea, el a prezentat trei chitanţe semnate care corespundeau cu intrările de pe listă. Maiboroda a declarat că semnatarul era Tatarov şi că lista de mită provenea din conturile Ukrbud Development. Reuters nu a putut verifica independent acest lucru.

Agenția notează că le-a arătat chitanţele lui Mîkîtas şi Tatarov. Mîkîtas a spus că acestea sunt un fals. Tatarov nu a răspuns. Biroul Naţional Anticorupţie din Ucraina (NABU) a declarat că experţii vor trebui să studieze materialul pentru a-l verifica.

„Dacă Tatarov stă în biroul preşedintelui, de ce ar trebui să fiu eu în închisoare?”

Zelenski l-a numit pe Tatarov pentru a oferi consultanţă privind agenţiile de aplicare a legii şi de securitate în august 2020. Zelenski a declarat că ar fi nedrept să îi catalogheze pe toţi oficialii care au lucrat sub fostul președinte ucrainean Ianukovici drept reprezentanţi ai vechii gărzi. „Principalul lucru este ca o persoană să fie onestă”, le-a spus Zelenski reporterilor la câteva zile după numirea lui Tatarov.

La scurt timp după aceea, NABU a deschis o investigaţie asupra lui Tatarov sub suspiciunea că a aranjat să mituiască un oficial al Ministerului de Interne în 2017 în numele Ukrbud Development.

Presupusa mită – un loc de parcare gratuit pentr un oficial al Ministerului de Interne în schimbul unei evaluări subevaluate a unor terenuri de stat – pare modestă. Dar NABU a estimat că subevaluarea terenului a costat statul 81 de milioane de grivne (3,1 milioane de dolari la momentul respectiv).

Înregistrările de pe WhatsApp, obţinute de anchetatori şi văzute de Reuters, includ o instrucţiune de la Tatarov către un contabil al Ukrbud Development de a-i oferi oficialului un loc de parcare într-un complex imobiliar din Kiev cu „100% reducere” ca mulţumire pentru eforturile sale. Oficialul Ministerului de Interne a declarat pentru Reuters că a cumpărat locul de parcare la preţul pieţei şi a negat că a făcut evaluarea.

Doi oficiali de rang înalt din cadrul forţelor de ordine au declarat pentru Reuters că Mîkîtas a mărturisit mita într-o înregistrare video din octombrie 2020, în care a spus că Tatarov a aranjat plata. Tatarov nu a făcut niciun comentariu pe această temă. Într-un interviu din închisoare acordat unui site de ştiri ucrainean, publicat pe 22 decembrie 2020, Mîkîtas a răbufnit împotriva lui Tatarov. „Tatarov şi cu mine am făcut totul împreună, dar dacă Tatarov stă în biroul preşedintelui, de ce ar trebui să fiu eu în închisoare?”, s-a revoltat Mîkîtas.

Investigația s-a împotmolit, apoi a fost închisă

NABU se pregătea să ordone arestarea lui Tatarov, dar procurorul general Irina Venediktova, un fost parlamentar din partidul lui Zelenski, a făcut schimbări în echipa care se ocupa de caz. Ea a adus mai mulţi procurori, inclusiv pe ea însăşi, la începutul lunii decembrie 2020. Trei săptămâni mai târziu, biroul ei a transferat cazul la serviciul de securitate a statului, SBU.

Apoi, în ianuarie 2021, Mîkîtas şi-a retras mărturia. El a explicat pentru Reuters că l-a acuzat pe Tatarov cu convingerea greşită că avocatul şi alte persoane încercau să-i fure afacerea.

Între timp, investigaţia SBU s-a împotmolit. O instanţă din Kiev a refuzat apoi să le acorde mai mult timp anchetatorilor şi, în aprilie 2022, procurorii de stat au închis cazul din aceste motive.

Artem Sitnik, şeful NABU în această perioadă, a declarat pentru Reuters că el crede că dosarul a fost închis din motive politice. El a spus că agenţia sa a prezentat dovezi substanţiale, inclusiv mesajele pe WhatsApp. Sitnik, care şi-a părăsit postul în aprilie 2022, după un mandat de şapte ani, a declarat că biroul „şi-a făcut treaba” în investigarea lui Tatarov, dar „sistemul judiciar s-a implicat şi a împiedicat să se întâmple ceea ce trebuia”. Sitnik a declarat că nu a fost anunţat în prealabil că acest caz a fost luat de la agenţia sa şi a descris mişcarea ca fiind „complet nelegitimă”.

„Cardinalul verde”

Tatarov nu este singurul membru al cercului de apropiaţi al lui Zelenski care este vizat de controverse.

La fel şi şeful de cabinet al preşedintelui, Andrii Iermak, un asociat din cariera anterioară a lui Zelenski în lumea divertismentului. Nici Iermak nu a răspuns la întrebările puse de Reuters.

Fiu al unui diplomat sovietic, Iermak a lucrat anterior în producţia de film şi televiziune. În prezent, el se află frecvent alături de Zelenski la întâlniri guvernamentale şi evenimente publice.

El este cunoscut printre diplomaţii străini drept „Cardinalul verde”, datorită influenţei sale reputate şi pentru că, la fel ca şeful său, a început să poarte numai haine kaki.

În martie 2020, la o lună după ce Iermak a devenit şef de cabinet, au apărut înregistrări video în care fratele lui Iermak, Denis, în prezent soldat, este auzit discutând despre numirile în posturi guvernamentale şi sugerând că ar putea deschide uşi. Denis a confirmat că înregistrarea era cu el, dar a spus că examina candidaţii şi ideile pentru proiectele pe care le propunea guvernului prin intermediul unui apel al cetăţenilor şi că înregistrările au fost editate într-o încercare motivată politic de a-l discredita pe fratele său. Andrii Iermak a respins, de asemenea, veridicitatea înregistrărilor spunând că este vorba de o lovitură politică.

Înregistrările au fost realizate de un fost instructor de poliţie, Dmitro Ştanko, care a fost ucis în acţiune în estul Ucrainei în octombrie 2022, potrivit văduvei sale, Liudmila Bielievţova.

Ea a declarat pentru Reuters că scopul lui Ştanko a fost de a expune corupţia la nivel înalt şi că soţul ei a fost condus de un simţ al datoriei. „A vrut ca Ucraina să fie o ţară normală”, a spus ea.

Chiar și Zelenski a fost vizat de acuzații de corupție

În octombrie 2021 au apărut întrebări cu privire la Zelenski însuşi, când s-a aflat că acesta a folosit companii offshore pentru a-şi gestiona averea şi că, cu puţin timp înainte de alegerea sa, a transferat o participaţie într-o firmă din Insulele Virgine Britanice unui asociat.

Acest asociat, Serghei Şefir, a devenit ulterior un consilier de top al lui Zelenski, lucrând în calitate de voluntar neplătit. Zelenski a declarat pentru televiziunea ucraineană ICTV în octombrie 2021 că aranjamentul offshore a fost pentru a-şi proteja afacerea de producţie TV de presiunile politice ale guvernului Ianukovici.

O analiză din octombrie 2021 a Agenţiei Naţionale pentru Prevenirea Corupţiei a constatat că „nu există dovezi de îmbogăţire ilegală”.

Şefir a declarat pentru Reuters că toate activităţile sale de afaceri au fost legale şi că toate declaraţiile fiscale necesare au fost depuse. „Pe baza veniturilor încasate şi a declaraţiilor depuse, am plătit toate impozitele şi alte plăţi obligatorii cerute de legislaţia Ucrainei”, a spus el.

Şefir a mai spus că şi Zelenski a depus toate declaraţiile de proprietate şi de venit necesare. Acestea au fost verificate de agenţiile anticorupţie, a spus el, şi „nu au fost găsite încălcări ale legislaţiei anticorupţie”.

Suspiciuni privind deturnarea ajutorului extern

Administraţia lui Zelenski şi-a atras critici în ţară pentru că a achiziţionat bunuri la preţuri peste preţul pieţei. În ianuarie, presa ucraineană a relatat că Ministerul Apărării cumpăra ouă la un preţ de peste două ori mai mare decât preţul pieţei şi cartofi la un preţ de aproape trei ori mai mare decât valoarea de piaţă.

Un viceministru al apărării a demisionat ca urmare a articolului. În prezent, acesta este urmărit penal pentru că a cumpărat kituri de calitate inferioară la preţuri exagerate. Viaceslav Şapovalov, într-o declaraţie pentru Reuters transmisă prin intermediul avocatului său, a negat orice abatere şi a spus că nu a căutat niciodată contracte nefavorabile.

Iaroslav Jelezniak, un deputat al opoziţiei, a declarat că donatorii occidentali ar trebui să ia act de relatările privind corupţia.

Până în prezent, peste 41 de ţări s-au angajat să acorde Ucrainei un total de peste 140 de miliarde de dolari în ajutor civil şi militar, inclusiv peste 70 de miliarde de dolari din partea Statelor Unite, potrivit Ukraine Support Tracker al Institutului Kiel pentru Economie Mondială.

Jelezniak a declarat pentru Reuters că, dacă nu se abordează problema corupţiei, donatorii occidentali riscă să piardă sume substanţiale.

„Acum ne fură banii”, a spus el despre oficialii care au tolerat corupţia. „În viitor, ei ar putea să vă fure banii”, a avertizat el.

Foto: Profimedia Images

Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina

Urmărește-ne pe Google News