Scandalurile de presa despre intamplari de la casele regale europene s-au situat in frunte. Pozand goala, in cadrul unei campanii anti-SIDA, printesa Stéphanie de Monaco nu a putut ocoli nici ea scandalul. In plus, casatoria ei cu un artist de circ i-a confirmat statutul de “copil teribil” al familiei.
Un alt mariaj, cel al printului Olandei, Johan Friso, care ar fi trebuit sa puna capat zvonurilor ca ar fi homosexual, a starnit si mai multa agitatie in lumea presei. Dezvaluirile despre raporturile nu tocmai ortodoxe ale “Dulcineei” lui cu un “baron al drogurilor” au slabit viitoarea “unire pe vecie” intre tinerii insuratei si printul se vede acum nevoit sa renunte la drepturile lui de succesiune la coroana.
Cel mai mare scandal de presa l-a starnit Printul Charles, care insa deja s-a obisnuit cu aceste “apucaturi” ale presei. Dupa zvonurile referitoare la un incident cu presupus caracter sexual in sanul familei regale, el insusi a dat amploare stirii de presa prin afirmatiile facute. Printul Charles a dat publicitatii un comunicat in care apreciaza ca fiind “complet false” dezvaluirile legate de o relatie homosexuala a “unui membru al familiei regale”.
In ceea ce priveste scandalurile cu iz politic, cele in care a fost implicat Silvio Berlusconi sunt de departe cele mai “tari”. Furios ca un deputat german l-a criticat, primul-ministru al Italiei i-a propus acestuia sa joace intr-un film care se turna in Italia, in rolul unui “kapo” (paznic de inchisoare recrutat dintre detinutii unui lagar nazist). Cateva luni mai tarziu, “acest vanzator de aspiratoare”, dupa cum scrie France Presse, a declansat o vie polemica, sustinand ca fostul dictator fascist Benito Mussolini “nu a omorat pe nimeni” si ca el “trimitea oameni in vacanta peste hotare”.
“Presedintelui Romaniei, Ion Iliescu – relateaza AFP – fara indoiala ca nu i-a picat bine dejunul la care a fost invitat la Pentagon, constatand ca in locul drapelului tarii sale se afla cel al Rusiei. Si, daca nu a reactionat in fata acestei erori, e poate datorita legaturilor sale stranse cu Rusia, unde el chiar si-a facut studiile in anii ‘50”.
O alta gafa, de data aceasta diplomatico-sportiva, a fost determinata de confuzia iscata la ascultarea imnurilor nationale ale Australiei si Spaniei, la finala Cupei Davis, in noiembrie. Ministrul spaniol al sportului s-a infuriat la culme cand a auzit rasunand imnul republican spaniol de dinaintea Razboiului Civil, in locul imnului actual.