Joe Biden își va începe mandatul cu o serie de decrete executive – directive prezidențiale care nu necesită aprobarea Congresului.
În vârful listei se află eliminarea unei interdicții de intrare în țară impuse de administrația Donald Trump cetățenilor din mai multe țări musulmane, aderarea la acordul climatic de la Paris, impunerea obligativității măștilor de protecție și alte măsuri pentru protejarea americanilor de efectele economice ale crizei.
Combaterea pandemiei COVID
Coronavirusul a ucis peste 400.000 de persoane în SUA, iar numărul de noi cazuri și de decese rămâne ridicat, în ciuda campaniei de vaccinare.
Biden a subliniat că este vorba despre „una dintre cele mai importante bătălii cu care se va confrunta administrația sa” și a promis să implementeze strategia imediat.
Obligativitatea măștii de protecție. Una dintre primele decizii va fi cea care impune obligativitatea măștii de protecție pe teritoriu federal și în timpul călătoriilor între state.
Nu există însă nicio garanție că guvernatorii care s-au opus până acum unor astfel de măsuri stricte își vor schimba opinia.
Biden a precizat că va încerca să îi convingă pe aceștia sau, dacă nu are succes, va apela la primari.
Noua administrație va mai lua măsuri pentru a dezvolta o campanie rapidă de testare.
100 de milioane de vaccinuri în 100 de zile. Biden vrea să grăbească și campania de vaccinare, cu scopul de a administra 100 de milioane de doze în primele 100 de zile ale administrației.
Una dintre măsuri, în acest sens, va fi administrarea tuturor dozelor disponibile. În prezent, cadrele medicale care administrează prima doză, păstrează a doua doză pentru rapel.
Întoarcerea în OMS. Donald Trump a anunțat în vară planul de a scoate SUA din Organizația Mondială a Sănătății (OMS), acuzând organizația de proasta gestionare a epidemiei COVID, după ce virusul a apărut în China, și subliniind că OMS nu a făcut „reformele necesare”.
Biden plănuiește să renunțe la decizia administrației Trump.
Măsuri economice
Amânarea ratelor la credite și interzicerea evacuărilor. Administrația Biden va extinde moratoriul pe evacuările din case ale celor care nu își pot plăti ipotecile – impus în primele faze ale pandemiei – și va prelungi totodată decizia de amânare a plății ratelor pentru împrumuturile studențești.
O injecție de 1,9 trilioane de dolari. Săptămâna trecută, Biden a anunțat un plan de stimulare a economiei de 1,9 trilioane de dolari, spunând că „nu poate pierde timpul când în fața lui se desfășoară o criză a suferinței umane”.
Dacă va fi aprobat de Congres, planul ar include 1.400 de dolari pentru fiecare american. Planul include finanțări pentru deschiderea școlilor, lucru care ar trebui să se întâmple cândva în primele 100 de zile de la învestire. Planul îl completează pe cel în valoare de 900 de miliarde de dolari, adoptat în decembrie.
Renunțarea la reducerile de taxe adoptate în mandatul lui Trump. Biden consideră că reducerile de taxe impuse de administrația Trump și adoptate de Congres în 2017 le oferă avantaje în special celor cu venituri mari și favorizează corporațiile, în dauna micilor afaceri.
Mediu și schimbări climatice
Întoarcerea în Acordul de la Paris. Biden a subliniat că în prima zi în funcție va lua decizia de a readuce SUA în acordul climatic care are drept scop reducerea emisiilor, cu scopul de a menține temperaturile la maxim 2 grade Celsius peste media temperaturilor din perioada pre-industrială.
Biden spune că vrea să impună standarde mai stricte pentru protecția mediului și că va convoca un summit global mondial în primele 100 de zile în funcție.
Biden vrea să colaboreze cu Congresul pentru a adopta legi care să permită SUA să atingă neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon până în 2050.
Conducta Keystone. Biden vrea să anuleze imediat acordurile de mediu oferite pentru construirea conductei Keystone XL – proiectul unui oleoduct care pleacă din Canada și trece prin Montana și Dakota de Sud, pentru a se conecta cu o conductă deja existentă în Texas.
Noi restricții de mediu. Administrația Biden va negocia limite stricte de emisii pentru mașini, va interzice noile proiecte de foraj pe terenurile publice și va interzice forajul în zona protejată Arctic National Wildlife Refuge.
Migrație
Granițe deschise. Interdicția de intrare în țară pentru cetățenii din mai multe state considerate drept „un risc de securitate”, impusă de Trump în primele zile ale administrației sale, va fi printre primele anulate.
Lista vizează cetățeni din Iran, Libia, Siria, Yemen, Venezuela și Coreea de Nord.
Cetățenie. O promisiune majoră a lui Biden va fi introducerea unui proiect de lege care să ofere o cale către obținerea cetățeniei pentru 11 milioane de imigranți fără documente legale.
Administrația Biden va lua măsuri rapide pentru reunirea celor 545 de copii imigranți cu familiile lor, de care au fost separați la graniță.
Zidul de la graniță. Biden a promis că va sista construcția sau reconstrucția zidului de protecție de la granița cu Mexicul. Echipa sa a catalogat demersurile administrației Trump drept „o risipă de bani” și a promis să redirecționeze fondurile către alte măsuri de securitate la graniță.
Probleme rasiale și reforma justiției
Biden a promis să instituie o comisie națională care să ajute la reformarea departamentelor de poliție, în contextul acuzațiilor de rasism instituțional apărute în vară după cazul George Floyd.
Detaliile despre acest plan nu sunt clare totuși.
Reasigurarea aliaților SUA
Biden intenționează să comunice cât mai rapid aliaților din NATO că SUA „s-au întors” și că aceștia pot conta din nou pe americani.
Trump nu a fost primul președinte american care i-a presat pe aliații europeni să aloce mai multe fonduri pentru Apărare, dar a mers uneori mai departe, până la a amenința că ar putea retrage SUA din alianța pe care Biden o consideră „bastionul idealului democrației liberale”.
Protecție pentru comunitatea LGBT
Biden a promis că va oferi protecție pentru minoritățile sexuale, printre altele direcționând resurse pentru prevenirea violenței împotriva persoanelor transgender.
Administrația va elimina interdicția aplicată persoanelor transgender care vor să servească în armată.
O altă decizie va fi adoptarea Legii Egalității, care va include orientarea sexuală și identitatea de gen pe lista drepturilor civile deja existente, deși este neclar cât de repede va reuși să facă acest lucru.