În documentul citat, magistrații notează că au decis achitarea fostului deputat Sebastian Ghiță, acuzat de dare de mită, instigare la abuz în serviciu şi spălare de bani, și a fostului primar al Ploieștiului Iulian Bădescu pentru că probele și declarațiile nu sunt suficiente ca să poată fi dată o soluție de condamnare.

Astfel, notează judecătorii, „instanța poate pronunța condamnarea în situația în care constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, din toate probatoriile administrate în cauză, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșita de inculpat”.

„În consecință, dacă în urma procesului de interpretare și apreciere a probelor administrate subzistă o îndoială cu privire la vreunul dintre elementele necesare pentru tragerea la răspundere penală a persoanei cercetate, prezumția de nevinovăție nu este înlăturată, iar dubiul existent va profita acuzatului, urmând a fi valorificat ca o probă în favoarea nevinovăției sale”, se mai arată în motivare.

Investigatori, colaboratori și martori, degeaba

Judecătorii spun că deși probele procurorilor indică o anume stare de fapt, ele nu au fost suficiente pentru a dovedi fără dubiu că cei doi s-ar face vinovați de acuzațiile aduse de către anchetatori.

„Chiar dacă s-au administrat probe în sprijinul învinuirii, iar alte probe nu se întrevăd ori, pur și simplu, nu mai există și totuși îndoiala persistă în ce privește vinovăția, atunci îndoiala este echivalentă cu o probă pozitivă de nevinovăție şi deci inculpatul trebuie achitat. Hotărârile de condamnare, de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei nu se pot întemeia în măsură determinantă pe declaraţiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejați”, scriu judecătorii în motivare.

Potrivit documentului, probele Direcției nu conduc cu claritate la concluzia că Sebastian Ghiță este persoana care să fi promis, oferit sau să-i fi transferat bani cu titlu de mită lui Bădescu și că nu există probe directe din care să rezulte că el a avut un control juridic sau efectiv asupra societăților implicate în faptele din dosar.

Finanțarea nu era o sarcină a primarului, spun judecătorii

„Înalta Curte constată că lipsește situația premisă a infracțiunii de dare de mită, în sensul că finanțarea nerambursabilă a asociațiilor sportive nu intră, nici măcar parțial, în sfera atribuțiilor de serviciu ale primarului municipiului … (Ploiești, n.r.), respectiv ale inculpatului Bădescu.

(…) Deși analiza temeiniciei acuzațiilor apare ca inutilă față de motivele mai susmenţionate, argumentele expuse fiind suficiente pentru a dispune achitarea inculpatului Ghiță, având în vedere conținutul actului de sesizare, legătura acuzației de dare de mită cu alte infracțiuni reținute în sarcina inculpatului, dar și materialul probator administrat în cauză, se impune evidențierea și a altor aspecte care conduc la constatarea lipsei de temeinicie a acuzației de dare de mită.

Înalta Curte constată, pe de o parte, că activitatea de finanțare a asociațiilor sportive la nivelul Clubului Sportiv Municipal nu intra în sfera atribuțiilor de serviciu ale funcționarului ce se pretinde a fi fost mituit, respectiv inculpatul Bădescu, iar pe de altă parte, că probele sunt insuficiente pentru a contura concluzia că inculpatul G. a fost cel care a oferit imobilul inculpatului Bădescu și, cu atât mai puțin că această ofertă a fost făcută pentru finanțarea nerambursabilă a Asociației Asesoft, fapt ce impune achitarea acestuia pentru infracțiunea de dare de mită”, mai notează instanța în document.

Fostul deputat Sebastian Ghiță și fostul primar Iulian Bădescu au fost achitați, în 25 septembrie, de instanța supremă, în dosarul finanțării Clubului Sportiv Asesoft Ploiești, dar decizia nu este definitivă.

Sebastian Ghiță este judecat în două dosare și urmărit penal în alte trei. Fostul deputat așteaptă în Serbia decizia privind extrădarea sa, cerută de autoritățile române.

Omul de afaceri Sebastian Ghiță a fost achitat de Înalta Curte de Casație și Justiție pentru toate acuzațiile care i-au fost aduse de procurorii DNA, respectiv dare de mită, instigare la abuz în serviciu și spălare de bani.

Citește și:

O firmă trimisă în judecată de DNA deszăpezește județul Ilfov până în 2021

 
 

Urmărește-ne pe Google News