1 comentariu„O serie de relatări de presă arată că recruții au început să lupte atunci când forțele armate ucrainene au invadat regiunea Kursk”, subliniază Aleksandr Șișlov, care conduce facțiunea „Iabloko” din Adunarea Legislativă din Sankt Petersburg, într-o scrisoare adresată ministrului rus al apărării, Andrei Belousov.
Șișlov i-a solicitat lui Belousov să confirme dacă aceste relatări sunt corecte și să nu mai permită mobilizarea recruților „în prima linie din Kursk”.
Disensiuni politice între putere și „Iabloko”
Tineri aflați în stagiu militar au fost trimiși în regiunile de graniță ale Rusiei, inclusiv în Kursk, la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, la 24 februarie 2022. Grupuri de soții și mame au pus presiuni imediat asupra guvernului rus pentru a înceta această practică, mai ales după ce s-a aflat că unii recruți au murit pe câmpul de luptă.
Kremlinul a respins relatările despre mobilizarea unor recruți pe câmpul de luptă, considerându-le drept „denaturări absolute ale realității”.
Cu toate acestea, The Moscow Times a reușit să discute recent cu opt recruți ruși ajunși prizonieri de război în Ucraina. Unii dintre ei s-au întors în Rusia în baza schimbului de prizonieri de război efectuat sâmbătă, 24 august, de Ziua Independenței Ucrainei.
Unii membri de rang înalt ai partidului „Iabloko” au cerut în mod deschis încetarea focului în Ucraina. De altfel, la alegerile regionale de anul trecut, mai mulți membri ai acestui partid au candidat pe baza unor platforme pro-pace.
Autoritățile electorale din Sankt Petersburg le-au interzis recent tuturor celor 83 de candidați „Iabloko” să se înscrie la alegerile municipale prevăzute să aibă loc săptămâna viitoare din oraș. Aceste manevre politice au loc pe fondul creșterii tensiunilor pe tema războiului, mai ales în cazul ofensivei din Kursk și folosirii recruților pentru respingerea soldaților ucraineni.
Povestea recruților din Kursk
Reuters, care a confirmat moartea a doi recruți ca urmare a mesajelor familiilor acestora pe rețelele de socializare, a relatat povestea lor și a altora, unii dintre ei fiind luați prizonieri de ucraineni.
Artiom Dobrodumski a câștigat medalii la competițiile de karate pentru copii din regiunea Rostov, în sudul Rusiei, și a absolvit o școală de cadeți. A murit la vârsta de 22 de ani, în regiunea Kursk.
Daniil Rubțov, care a crescut în nord-vestul Rusiei, a fost încorporat în decembrie 2023. El spera să devină anchetator de poliție, potrivit mamei sale, dar a murit în Kursk pe 7 august, la vârsta de 18 ani.
Ultima dată când Liana a vorbit cu soțul ei înainte ca acesta să fie capturat de trupele ucrainene, el i-a dat aceeași asigurare ca de fiecare dată: „Totul este bine”.
La jumătatea lunii iulie, Husain, un recrut în vârstă de 21 de ani, a fost trimis împreună cu unitatea sa la o bază din vestul regiunii Kursk, la 15 kilometri de granița cu Ucraina. Și-a sunat soția pe 4 august și i-a spus că situația părea calmă. Singurul semn al războiului era bâzâitul dronelor, a mărturisit Liana pentru Reuters.
Teama de a fi trimis din nou pe front
Două zile mai târziu, un atac fulgerător al armatei ucrainene în Kursk a luat prin surprindere regimul de la Moscova.
Timp de aproximativ trei săptămâni, Liana nu a mai știut nimic despre Husain. În cele din urmă, acesta a sunat-o duminică dintr-un spital din Moscova, după ce fusese eliberat alături de alți 114 de prizonieri de război capturați în Kursk.
Husain i-a povestit soției sale că unitatea din care făcea parte a fost bombardată puternic de forțele ucrainene și că el și alți doi recruți au fost singurii supraviețuitori. „A crezut că va muri”, a dezvăluit Liana, în vârstă de 19 ani, care a acceptat să discute cu Reuters fără a i se da numele de familie.
Liana s-a arătat ușurată că Husain, cu care are un băiețel de 18 luni, este viu. Dar tânăra se teme că soțul ei, un muncitor în construcții, va fi trimis din nou pe frontul din Kursk.
Recruții ruși, presați să semneze contracte cu armata
Grupurile care îi consiliază pe ruși asupra modalităților de sustragere de la serviciul militar se declară îngrijorate de presiunile exercitate asupra recruților pentru semna contracte cu armata rusă.
Aleksei Tabalov, fondatorul grupului de sprijin juridic Șkola Priziivnika, a declarat că recruții sunt ușor de constrâns, mai ales că mulți dintre ei sunt adolescenți.
„Este ușor să-i păcălești, să-i manipulezi, să-i șantajezi. Pot fi amenințați și poate fi folosită forța fizică asupra lor fără consecințe reale”, a precizat el.
Potrivit lui Tabalov, mulți recruți din Kursk au avut parte de prea puțină pregătire militară, fiind tratați mai degrabă ca „personal de serviciu”.
În ultimele zile, a spus el, recruți din Extremul Orient al Rusiei și din Bașkortostan, lângă Munții Ural, i-au cerut sfatul după ce au aflat că vor fi trimiși în Kursk sau în alte regiuni vecine cu Ucraina, și anume în Briansk și Belgorod.
„O vulnerabilitate pentru Putin”
Supus presiunii pe tema recruților, Vladimir Putin a promis la începutul invaziei la scară largă din Ucraina că aceștia nu vor trimiși pe câmpul de luptă.
Analiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) consideră că recruții constituie de fapt cea mai mare parte a forței de apărare din Kursk.
„Ei sunt cei care sunt capturați, ei sunt cei care sunt încercuiți. Și aceasta este o vulnerabilitate pentru Putin în ceea ce privește percepția sa pe plan intern”, explică Karolina Hird, de la ISW, într-un interviu acordat pentru Euronews.
„Atât timp cât (Putin – n.r.) continuă să demonstreze că nu este foarte interesat de protejarea recruților în Kursk și îi folosește în schimb ca principala linie defensivă, anticipez că acest lucru va avea efecte sociale în viitor”, a conchis această expertă în Rusia din cadrul ISW.