ComenteazăPeste 10.000 de profesori au fost chestionați, în această lună, pentru studiul realizat de specialiștii în educație de la Universitatea din București, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și de la Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație.
Potrivit rezultatelor preliminare ale studiului, cele mai mari dificultăți pentru profesori în realizarea cursurilor de la distanță au fost după ordinea de mai jos (în funcție de scorul pe o scală de la 1 la 4):
- Nivelul de stres psihic, social, tehnic: 2,59
- Lipsa unui cadru metodologic adecvat pentru pregătirea, îndrumarea și desfășurarea activităților online: 2,39
- Insuficient timp pentru planificarea și organizarea lecțiilor: 2,36
- Lipsa unui computer suficient de performant: 2,27
- Lipsa de timp pentru înțelegerea folosirii instrumentelor digitale: 2,27
- Lipsa instrumentelor pentru gestionarea clasei și evaluare: 2,25
- Lipsa unui spațiu adecvat, acasă, pentru realizarea de activități didactice: 2,23
Ovidiu Pânișoară, directorul Departamentului de formare a profesorilor de la Universitatea București, spune că una dintre cele mai importante cauze ale stresului profesorilor de la începutul pandemiei a fost că „au trebuit să se descurce singuri“.
„A fost un stres foarte mare pentru că profesorii n-au primit un sprijin coerent și constant din partea autorităților. O altă problemă la începutul pandemiei a fost legată de faptul că n-au reușit să gestioneze dificultățile tehnice. Și-atunci, de multe ori, profesorii au trebuit să se descurce singuri”, explică profesorul universitar.
Cea mai mare problemă pentru profesori în prezent: oboseala
Dacă ne raportăm la prezent, stresul cel mai mare nu mai este determinat de lipsa cunoștințe în a folosi un echipament sau o platformă nouă pentru învățământul online, mai spune specialistul.
„Oboseala și-a pus amprenta asupra profesorilor. Sigur că este un fenomen în întreaga lume, dar în România, spre deosebire de alte țări din Vest, profesorii nu erau atât de familiarizați cu mijloacele online în scopuri educaționale”, adaugă Ovidiu Pânișoară.
Un alt motiv care cauzează stres și oboseală pentru profesorii care predau în online este că trebuie să schimbe stilul de predare față de cel folosit în sala de clasă.
„După ce au deprins abilitățile tehnice, profesorii și-au dat seama că trebuie să găsească noi metode de predare pentru învățământul online astfel încât să păstreze interesul copiilor. Simpla prezență în fața unui ecran nu mai ajunge. Profesorii sunt într-o căutare acum”, subliniază expertul
La început a fost vorba de „acel element de noutate”, dar asta nu poate să-i țină atenți pe copii la nesfârșit, mai explică Pânișoară. Totodată, specialistul atrage atenția că „nici părinții nu mai au răbdare să participe la lecțiile online ca la începutul pandemiei”.
„În ciuda voinței și a bunelor intenții, pentru părinți școala online reprezintă o muncă în plus”.
„E ca și cum arunci pe cineva în ocean, după ce el a înotat doar într-o piscină. La început face față, dar după un timp obosește, pentru că e o cursă de lungă durată”.
Ovidiu Pânișoară, expert în educație la Universitatea din București
Pe de altă parte, profesorul crede că pandemia a venit și cu avantaje. „Legătura dintre părinți și copii, respectiv dintre părinți și profesori s-a întărit. Au fost profesori care s-au simțit mai apreciați. Asta le-a dat un imbold pentru a se implica mai mult în activitățile cu copiii”.
Același studiu evidențiază că în perioada școlii online, motivația pentru cariera didactică a crescut pentru 30% dintre profesori, în timp ce 10% se declară mai puțin dedicați profesiei în urma acestei experiențe.
Problemele cu care s-au confruntat elevii în timpul școlii online
Cât despre dificultățile elevilor în ultimul an de școală online, potrivit cadrelor didactice respondente, cele mai mari probleme pentru copii au fost:
- Dificultăți tehnice – de acces, conectare, afișare: 2,86
- Lipsa obișnuinței de a învăța cu ajutorul noilor tehnologii: 2,85
- Nivelul insuficient al competențelor digitale: 2,74
- Lipsa unui program bine structurat, determinând sincope în învățare: 2,74
- Lipsa unui spațiu adecvat pentru realizarea de activități de învățare online: 2,70
- Acces limitat la internet: 2,66
Pe de altă parte, la o comparație între cadrele didactice din școli din mediul rural și cele din mediul urban, apar diferențe semnificative în privința accesului la tehnologie:
Mulți profesori din mediul rural au apelat la metoda „magazinul”, mai explică Pânișoară. „Profesorii făceau fișe de lucru pe care le lăsau la magazinul din sat, iar părinții când mergeau să ia pâine luau și fișa de la doamna profesoară”.
„Meseria didactică presupune foarte multă interacțiune umană. În secunda în care totul s-a mutat într-un mediu la distanță, nivelul de empatie și de interacțiune a fost afectat puternic. Atât profesorii, cât și elevii au simțit un gol”.
Ovidiu Pânișoară, expert în educație la Universitatea din București
Expertul mai atrage atenția că actorii din educație au fost interesați mai mult de rezultatele elevilor, în detrimentul sănătății mintale a acestora.
„Nimeni nu s-a uitat la sănătatea emoțională a elevilor și a profesorilor. Efectele anxietății lor s-ar putea să le vedem și peste câțiva ani. Nivelul de empatie și de comunicare între profesori a fost grav afectat”.