Deși rezultatele se aliniază per total cu ce știm deja despre modul de acționare al virusului, autorii notează că în laborator acesta a infectat atât celule cu niveluri ridicate din proteina ACE2 (ce acționează ca proteină de transport la nivelul membranei), cât și celule cu niveluri scăzute.
Echipa a folosit organoide (versiuni mai simple și de dimensiuni reduse ale organelor, create în laborator din celule primordiale STEM) intestinale pentru a studia cum se comportă virusul în aceste țesuturi pe viu. Aceste organoide conțineau aceleași celule ca și țesuturile epiteliale din tractul intestinal (celulele care alcătuiesc căptușeala internă a intestinelor).
Rezultatele cer studierea mai amănunțită a diferențelor de acționare a virusului în țesuturile pulmonare și cele intestinale
După introducerea virusului în cultură, organoidele au fost infectate “rapid”, explică autorii. Nu toate celulele prezente în organoide au fost la fel de vulnerabile contra SARS-CoV-2, coronavirusul, doar o parte fiind infectate în faza inițială.
Cu toate acestea, virusul a pătruns în toate celulele din organoide până la urmă. Imagini preluate cu microscopul cu electroni arată că virusul s-a răspândit în întreaga cultură, găsindu-se atât înăuntrul, cât și în jurul celulelor din organoide.
Întrucât cercetări prealabile au arătat o legătură între activitatea genelor care ghidează proteina receptor ACE2 și capacitatea virusului de a infecta diferite celulele, autorii au studiat și răspunsul genetic al organoidelor în fața virusului.
O clasă de gene implicate în răspunsul imun (ISG, gene stimulate de interferon) a fost activată în cursul infectării acestor celule. Rolul lor exact în această situație sau existența unei posibile vulnerabilități cauzate de activarea lor nu au putut fi stabilite, dar autorii spun că studii mai amănunțite pot duce la noi tratamente contra COVID-19.
Pe viitor, echipa plănuiește să continue să utilizeze organite pentru a compara comportamentul virusului în țesuturile gastrointestinale și cele pulmonare.
Câteva organoide au fost modificate genetic pentru a exprima niveluri mai mari sau mai mici din proteina ACE2. În acest caz, echipa a înregistrat un rezultat care nu se aliniază cu ce știm până acum despre virus.
Deși alte studii au stabilit o legătură între celulele ce exprimă niveluri ridicate din această proteină și riscul de infecție, de această dată, atât celulele cu niveluri ridicate, cât și cele cu niveluri scăzute din acest receptor au fost infectate. Cu toate acestea, ei notează că “celulele din intestine sunt toate bogate în ACE2.”
“Studiul oferă dovezi concludente că SARS-CoV-2 se poate înmulți în celulele tractului gastrointestinal. Cu toate acestea, nu știm dacă prezența acestuia în intestinele pacienților cu COVID-19 joacă un rol important în transmiterea virusului. Dar rezultatele noastre sugerează că ar trebui să analizăm această posibilitate mai îndeaproape”
Bart Haagmans, coautor al studiului.
LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea, bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.