Datele analizate de CNN arată că, din 2012 încoace, în oraș au fost imobilizate prin această procedură periculoasă 428 de persoane. 58 dintre acestea și-au pierdut cunoștința, iar jumătate din cele 58 au suferit leziuni în urma aplicării metodei.
Aceeași statistică arată că 65% din persoanele cărora polițiștii din Minneapolis le-au presat genunchiul pe gât erau de culoare – 280 din cele 428. Asta, în condițiile în care afroamericanii reprezintă doar 19% din populația orașului, conform ultimului recensământ.
Cam o dată pe săptămână ar folosi agenții această procedură, care este restricționată ori interzisă în departamentele de poliție din multe state americane.
Experții cred că metoda ar trebui interzisă ori folosită numai în cazuri de forță majoră
În Minneapolis, deși e privită de experți contactați de CNN ca o acțiune neconformă cu manualul de procedură, polițiștilor le este permis “să pună presiune pe gâtul unei persoane, cu mâna sau piciorul, fără a comprima traheea și fără blocarea căilor respiratorii”.
Metoda e descrisă într-un manual din 2012 ca o “opțiune de imobilizare nonletală”.
Seth Stoughton, profesor de Drept la Universitatea din Carolina de Sud, autorul unei cărți despre acțiunile în forță ale poliției, a declarat pentru CNN că foarte multe din departamentele mari de poliție din SUA au interzis această metodă încă din anii 1960, după o serie de cazuri similare lui George Floyd.
Făcută ca la carte, e o procedură relativ sigură, însă e foarte dificil s-o faci ca la carte și e foarte probabil ca lucrurile să meargă prost. În cazul arestării lui Floyd, au luat-o razna rău. Părerea mea este că metoda ar trebui interzisă de poliția din Minneapolis sau păstrată exclusiv pentru cazurile în care oamenii legii sunt într-un pericol iminent.
Seth Stoughton:
Ce scrie în manualul poliției din Minneapolis? Acolo există două metode de imobilizare prin aplicarea de presiune asupra gâtului: una cu păstrarea cunoștinței și una care are ca scop tocmai ca persoana arestată să devină inconștientă – rezervată indivizilor agresivi, care reprezintă un pericol la adresa polițiștilor și le-ar putea amenința viața.
Această metodă brutală a fost folosită însă abuziv: rapoartele secției de poliție din Minneapolis arată că 83 de persoane “suspecte” au fost imobilizate astfel. Nu agresive, nu periculoase, ci “suspecte”. Iar reacția lor la aplicarea procedurii nu a fost o ieșire violentă, ci o “tensionare” – arată rapoartele arestărilor.
Adam Bercovici, locotenent pensionat de la Departamentul de Poliție din Los Angeles, care în prezent colaborează cu poliția, din postura de expert, în cazurile care presupun intervenții în forță, e de aceeași părere cu profesorul de Drept: această metodă ar trebui interzisă.
Nu are sens s-o folosești, dacă nu ești în pericol de moarte. Iar ofițerul acela – Derek Chauvin, care l-a imobilizat și ucis pe George Floyd – nu era în niciun pericol. Se vedea după cât de calm era. Părea că mănâncă un sendviș, nu că face o arestare.
Adam Bercovici, fost polițist:
Derek Chauvin a fost arestat între timp și acuzat de omor, iar uciderea lui George Floyd a declanșat un val de proteste violente pe tot teritoriul Americii.
La Washington, Donald Trump a amenințat că trimite armata pe străzi, iar luni a dat ordin ca manifestanții din apropierea Casei Albe să fie dispersați cu gaze lacrimogene, pentru ca să poată merge pe jos până la o biserică din apropiere, unde s-a fotografiat cu o Biblie în mână.