Judecătoria Mangalia dezbate încă latura civilă a procesului penal de vătămare corporală din culpă, în cadrul căruia, pe data de 24 aprilie 2024, Monica Macovei a fost condamnată pe fond la 6 luni de închisoare cu suspendare.

Pe data de 13 februarie 2024, judecătorul fondului a ales să disjungă partea din dosar legată de daunele pe care le solicită motociclistul Constantin Ilie de la Monica Macovei, pentru ca specialiștii să efectueze o nouă experiză medico-legală, care va releva în ce fel este afectată starea de sănătate a victimei la un an de la accident.

Reamintim că pe data de 8 octombrie 2022, în timp ce conducea pe DN 39, Monica Macovei a intrat cu mașina pe contrasens, la viteza de 73 km/h, unde s-a izbit de o motocicletă care venea din sens opus. 

În urma impactului, motociclistul a suferit multiple fracturi, acesta având nevoie de mai multe luni de îngrijiri medicale, perioadă din care 90 de zile a stat în comă.

Imagini de la locul accidentului

Ofertă de despăgubire refuzată

Suplimentul de expertiză trebuie să arate leziunile traumatice suferite de motociclist, să stabilească numărul de zile de îngrijiri medicale de care acesta a avut nevoie, infirmitatea rezultată în urma leziunilor traumatice şi dacă s-a creat un prejudiciu estetic grav şi permanent. Noile date sunt așteptate la termenul din 21 mai 2024.

Constantin Ilie cere daune materiale de 14.379 de lei și daune morale de 500.000 de euro.

Potrivit încheierii din data de 13 februarie 2024, consultată de Libertatea, motociclistul Constantin Ilie vrea să arate că accidentul produs de Monica Macovei i-a pus viața în pericol și i-a provocat o infirmitate permanentă.

Avocatul Moncăi Macovei a arătat, la termenul respectiv, că există o ofertă din partea părţii responsabile civilmente pentru acoperirea prejudiciului de ordin moral, ofertă „extrem de generoasă, de 543.150 de lei, care depăşeşte cu mult valoarea acordată de către instanţele de judecată în cauze similare”.

Apărătorul ales al părţii responsabile civilmente a arătat, la rândul lui, că această ofertă a fost calculată în baza unui raport de evaluare de către medicina asigurărilor, în baza punctajului traumatologic stabilit, suma oferită fiind de 100.000 de euro.

Asigurătorul ar fi ajuns la această sumă înmulțind „valoarea punctului de traumă reglementată de lege în cuantum de 5.100 de lei” cu numărul de puncte traumatologice stabilite de medicul legist.

„Evaluarea din punct de vedere pecuniar a acestui prejudiciu de ordin moral se face pe baza raportului întocmit de Serviciul de Medicină Legală privind punctajul traumatologic, aceasta fiind singura cale legală de cuantificare a prejudiciului de ordin moral reglementată de legiuitor pentru a limita, pe cât posibil, arbitrajul în astfel de situaţii şi în raport de practica neunitară a instanţelor de judecată, în lipsa unui criteriu legal de cuantificare a daunelor morale existentă până la apariţia acestei reglementări”, a precizat, în cadrul dezbaterilor, avocatul Monicăi Macovei.

„Monica Macovei nu s-a uitat niciun moment către victimă”

Avocatul părții civile a precizat că victima cere însă o sumă de cinci ori mai mare decât „oferta” înaintată de asigurator, în raport de numărul de îngrijiri medicale, de afecţiunile dobândite şi de infirmitatea cu care a rămas Constantin Ilie:

  • „Apărătorul ales al părţii civile învederează instanţei că, în ceea ce priveşte solicitarea cu numărul de puncte traumatologice, în cauză, trebuie să avem o evaluare medico-legală de ansamblu a urmărilor acestui accident, medicul legist numit de instanţă nu poate să facă un punctaj, acest punctaj traumatologic l-a făcut expertul numit de partea responsabilă civilmente, nu este însuşit de partea civilă (Ilie Constantin – n.r.) şi de aceea insistă în efectuarea unui supliment la raportul de constatare medico-legală.
  • Prin neglijenţa de care inculpata a dat dovadă în conducerea autoturismului (…) i-a pus viaţa în primejdie şi a necesitat un număr de 230 de zile de îngrijiri medicale, accidentul produs de inculpată s-a soldat cu infirmitate pentru persoana vătămată, a stat în comă la spital trei luni şi, la acest moment, se află deja într-un al doilea an în care i se va elibera certificatul de handicap.
  • Instanţa trebuie să aibă în vedere şi poziţia procesuală pe care (Monica Macovei – n.r.) a avut-o la urmărirea penală unde s-a solicitat încheierea unui acord de recunoaştere a vinovăţiei, iar procurorul de caz a respins cererea pentru faptul că inculpata nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii decât în momentul în care a fost pusă în faţa faptului împlinit, a raportului criminalistic prin care s-a stabilit culpa exclusivă a acesteia în producerea accidentului.
  • În ceea ce priveşte persoana inculpatei, chiar dacă se află în faţa instanţei o femeie, solicită instanţei să aibă în vedere faptul că (acesta – n.r.) a fost europarlamentar, ministru al justiţiei, avocat şi, în baza acestor funcţii pe care le-a deţinut, nu a avut măcar decenţa să contacteze persoana vătămată, nu a avut măcar un minim grad de empatie faţă de aceasta.
  • Solicită instanţei să aibă în vedere că la dosarul cauzei se află înregistrările de la momentul impactului, de la cercetarea la faţa locului, prin care se dovedeşte că niciun moment nu s-a uitat către persoana vătămată”, se reține documentul citat.

Pedeapsa cu suspendare, suficientă pentru a o reeduca pe Monica Macovei

Pe data de 12 aprilie 2024, Monica Macovei a fost condamnată la pedeapsa de 6 luni de închisoare cu suspendare pentru vătămare corporală din culpă, hotărârea fiind contestată pe rolul Curții de Apel Constanța.

Monica Macovei a depus în instanță un CV care se întinde pe 12 pagini, în care este detaliată – potrivit datelor de la dosar – „o activitate profesională şi socială remarcabilă”.

Monica Macovei. Foto: Hepta

Iată ce reține judecătorul în motivarea hotărârii de condamnare a Monicăi Macovei:

  • „La individualizarea pedepsei ce va fi aplicate inculpatului, instanţa va avea în vedere (…) şi aspectele referitoare la persoana inculpatei: cetățean român, necăsătorită, studii superioare, pensionar – fost avocat, fără antecedente penale, iar pe parcursul cercetărilor, inițial, nu a recunoscut faptul că a pătruns pe contrasens, apoi, după întocmirea raportului de expertiză criminalistică auto, a recunoscut fapta așa cum a fost reținută în actul de inculpare, solicitând încheierea unui acord de recunoaștere a vinovăției şi pe parcursul judecăţii a avut o atitudine sinceră şi de recunoaştere a faptei.
  • Având în vedere poziţia procesuală exprimată de inculpată, în sensul că recunoaşte fapta reţinută în sarcina sa, instanţa va face aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală şi va reduce cu o treime limitele de pedeapsă prevăzute de lege.
  • Față de aceste considerente (…), instanţa apreciază că o pedeapsă orientată spre minimul pedepsei prevăzute de lege, respectiv de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii, este suficientă şi de natură a o reeduca pe inculpată şi a o determina ca, pe viitor, să se conformeze dispoziţiilor legale edictate în vederea asigurării siguranţei rutiere, dar şi pentru atingerea celorlalte scopuri ale sancţiunii penale”, notează judecătorul fondului.

Hotărârea Judecătoriei Mangalia a fost contestată de către toate părțile și se află în prezent pe rolul Curții de Apel Constanța, unde primul termen a fost fixat abia pe data de 25 septembrie 2024.

Urmărește-ne pe Google News