Procesul care legalizează „atenția” primită de un bugetar. Judecător: „Nu este mită dacă funcționarii și-o permit și au avut reprezentarea că e cadou”

Așa justifică magistrații achitarea Andei Ancuța Macovei, fostă șefă IT de la Autoritatea Națională a Vămilor (ANV), care a primit de la directorii unor firme cadouri de 8.800 de euro. Instanța a decis, definitiv, că respectivele bunuri nu reprezintă mită, ci o „formă de respect” cu „caracter de curtoazie”.

Curtea de Apel București a achitat-o definitiv pe Anda Ancuța Macovei pentru luare de mită pe data de 28 mai 2024, confirmând astfel hotărârea pronunțată de Tribunalul București pe 20 ianuarie 2023.

Exonerată și cu cadourile restituite

Astfel, judecătorii au exonerat-o pe fosta șefă IT de la ANV și i-au restituit bunurile de lux, în valoare de 8.800 de euro, despre care procurorii anticorupție afirmau că au fost primite cu titlul de mită.

„Restituie către inculpată următoarele bunuri:

• tabletă de tip iPad,
• geantă Furla,
• un şal de pus pe umeri Louis Vuitton,
• un ceas Longines,
• scrumieră marca Versace,
• un stilou şi un pix Montblanc,
• portvizit Montblanc,
• un portofel Burberry,
• curea Hermes,
• geantă Louis Vuitton,
• cizme bleumarin, lungi, marca Chanel,
• patru cauciucuri de iarnă marca Dunlop,
• televizorul Samsung”, se arată în minuta instanței.

Recomandări

PNL și PSD se spală pe mâini de vila lui Iohannis. Festivalul ipocriziei a venit după cel al slugărniciei

Anda Ancuța Macovei recunoaște în interceptări că a primit bunurile, dar nu cu titlul de mită, ci drept cadouri.

• „Şi a fost ziua mea, mi-aţi adus flori, mi-aţi adus cadou, au fost Crăciunul, Paştele! Nu numai mie, aţi adus…”.
• „Mi-ai dat ceva? În afară de cadoul acela, era ceva? Mi-ai dat ceva? Păi şi atunci de ce să-mi fie frică? A, mi-ai dat parfumuri? Mi-ai dat”.
• „Că mi-ai dat un şal? Da. Că mi-ai dat o scrumieră, anul trecut, de ziua mea? Da. Că mi-aduceaţi flori? Anul trecut? Am şi uitat. Mi-aduceaţi flori! De ziua mea!”.
• „Erau şi gesturi… normale. Da, normale! Dar nu a fost un alt motiv decât de evenimente, că e 1 Martie, 8 Martie…”.
• „Mi-aţi dat vreun leu? Despre ce vorbim? Da, deci nu contest că mi-aţi dat o geantă, un parfum, nu ştiu ce c…t, în rest?”.

Denunțată de directori de firme IT

Procurorii DNA o acuzau pe Anda Ancuța Macovei că a primit, de la reprezentanții a două societăți comerciale, un procentaj de 25% din valoarea unor contracte de mentenanță software pentru ca, în schimb, să organizeze procedura de licitație astfel încât să fie câștigată de o asociere din care făceau parte și cele două firme, să asigure buna derulare a contractelor și efectuarea plăților aferente.

Recomandări

Procurorii cer pedeapsa maximă pentru Mario Iorgulescu în dosarul în care este acuzat de ucidere din culpă. Când vor lua judecătorii decizia finală

„Din suma cerută, inculpata Macovei Ancuța Anda a primit, în perioada 2010 – 2014, pentru sine și pentru cealaltă persoană, suma totală de 1.054.721 euro (care include și contravaloarea unei deplasări în SUA și alte bunuri materiale de valoare). În același context, inculpata a mai primit alte 14 bunuri materiale evaluate la 4.300 euro și 22.502 lei”, se arată în rechizitoriu.

Denunțătorii din acest dosar sunt Irina Socol (Siveco), precum și alți doi directori ai unei firme de IT. Ei au susținut că i-au dat Andei Ancuța Macovei 25% din valoarea contractelor de mentenanță software pentru sistemele ANV, precum și bunurile de lux.

Explicația Tribunalului: există dubii că a fost mită

Pe data de 20 ianuarie 2023, Tribunalul București a achitat-o pe Anda Ancuța Macovei prin Hotărârea 60/2023, din care Libertatea.ro prezintă următoarele extrase:

• „În ceea ce priveşte «primirea sumei de 1.054.721,32 euro, reprezentând 25% din valoarea contractelor subsecvente», instanţa de fond constată că, în afară de martorul denunţător (Gheorghe Mihai Cătălin – n.r.) şi martorul (Tuhar Daniel – n.r.), nu există niciun alt mijloc de probă care să ateste că inculpata ar fi primit diverse sume de bani, cu titlu de mită.
• Ceilalţi martori audiaţi în cauză, respectiv martorii (Popazov Mihail, Socol Irina şi Radu Adrian – n.r.) au susţinut că nu au oferit inculpatei în mod direct nicio sumă de bani şi nici nu au asistat la un asemenea episod.
• Deși DNA a descris în cuprinsul actului de sesizare un circuit al sumelor de bani presupus a fi fost remise inculpatei, prin intermediul unor firme offshore din Cipru, unde S.C. Siveco România S.A. alimenta conturile, după care sumele de bani erau ridicate în numerar şi remise inculpatei drept mită, acest circuit nu este apt, prin el însuşi, să probeze că banii respectivi ajungeau în fapt în posesia inculpatei.
• În ceea ce priveşte, «primirea unor bunuri de lux şi a unei excursii în SUA», instanţa constată că, pe de o parte, există un dubiu cu privire la faptul că inculpata ar fi primit o parte dintre bunuri în materialitatea lor, iar pe de altă parte, există un dubiu că celelalte bunuri sau excursia ar fi fost primite cu titlu de mită.
• Chiar dacă cei doi martori au declarat pe parcursul întregului proces penal că reprezentanţii consorţiului au remis bunurile respective cu titlu de mită, acest lucru nu echivalează automat cu faptul că inculpata le-a şi primit cu acelaşi titlu.
• Chiar dacă infracţiunea de dare de mită (…) este corelativă infracţiunii de luare de mită (…) faptul că mituitorul dă unei persoane diverse bunuri drept mită, nu înseamnă automat că şi cel care le primeşte are reprezentarea că sunt oferite în acest scop, în lipsa unor elemente neechivoce care să ateste că bunurile respective sunt oferite pentru realizarea unor atribuţii de serviciu.
• Inculpata avea venituri lunare nete în medie de circa 2.000 euro. Pentru aceste motive, instanţa va înlătura argumentele DNA, în sensul că valoare mare a bunurilor oferite i-a creat inculpatei convingerea că au fost oferite în legătură cu atribuţiile sale de serviciu. Nu există probe care să ateste că inculpata ar fi solicitat să-i fie remise aceste bunuri”, reține judecătorul fondului.

Recomandări

Pensionarii din Ucraina, nevoiți să se întoarcă la lucru din cauza lipsei forței de muncă | VIDEO

Motivarea CAB: Mita, văzută ca „o formă de respect”, de „curtoazie”

Pe data de 28 mai 2024, Curtea de Apel București (CAB) și-a însușit argumentația judecătorului de la fond și a achitat-o pe Anda Ancuța Macovei pentru următoarele considerente:

• „Curtea apreciază că se impune prioritar a se sublinia că acţiunea ilicită incriminată prin infracţiunea de luare de mită se referă la fapta unei persoane de a primi sau de a cere bani, bunuri sau alte avantaje materiale în legătură cu exercitarea funcţiei, influenței asupra unor decizii oficiale, însă nu orice folos necuvenit, ilicit, pretins sau primit de un funcţionar reprezintă o «retribuţie necuvenită», respectiv «mită».
• Totodată se reţine că în raport de natura acestei infracţiuni este necesar ca  banii, foloasele obţinute de către funcţionar să reprezinte o plată (un preţ), pentru un act precis determinat, care intră în competenţa funcţionarului, mita fiind aşadar concepută, ca retribuţie necuvenită, ca «un contra-echivalent al conduitei pe care făptuitorul o are în legătură cu atribuţiile sale de serviciu»,
• (Este – n.r.) totodată mod în evident necesar ca pentru reţinerea acestei infracţiuni să se dovedească reprezentarea subiectivă a funcţionarului că respectivele bunuri sau foloase primite au fost oferite în legătură cu îndatoririle sale de serviciu.
• Cu privire la acest ultim aspect, Curtea apreciază că în prezenta cauză, contextul factual conturat în urma administrării probatoriului nu poate dovedi existenţa reprezentării subiective a inculpatei că respectivele bunuri oferite de către membrii asocierii i-au fost oferite acesteia cu titlu de mită, respectiv în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor sale de serviciu.
• În acest sens, se constată din mijloacele de probă administrate în cauză, (…) faptul că inculpata a acceptat primirea bunurilor remise de către membrii asocierii cu titlu de cadouri, cu diverse ocazii, respectiv, sărbători legale ori 1 sau 8 martie, aspect pe care însă Parchetul l-a contestat prin raportare la valoarea ridicată a respectivelor bunuri oferite cu titlu de cadou.
• Or, Curtea apreciază că nu se poate reţine ca rezonabil aspectul subliniat de acuzare relativ la valoarea ridicată a bunurilor, care ar conduce astfel la infirmarea poziţiei apărării cu privire la titlu cu care au fost acceptate aceste bunuri de către inculpată, avându-se în acest sens în vedere situaţia materială a acesteia şi funcţia deţinută în cadrul instituţiei, respectiv situaţia materială a membrilor asocierii, care au decis oferirea respectivelor cadouri.
• Astfel se poate deduce cu uşurinţă că la momentul oferirii respectivelor bunuri, martorii, membrii asocierii au avut în vedere aspecte legate de situaţia personală a inculpatei, astfel încât cadourile oferite acesteia să reflecte o formă de respect a membrilor asocierii, imprimând un caracter de curtoazie acestor manifestări (…).
• Curtea apreciază astfel că primirea respectivelor bunuri de către inculpată de la membrii Asocierii ar putea releva existenţa încălcării de către inculpată a unor norme ce privesc deontologia şi etica pe care funcţionarii publici sunt obligaţi să o manifeste în relaţiile profesionale, încălcare ce nu ar putea fi sancţionată însă în plan penal, raportat la caracterul subsidiar al răspunderii penale, care se impune a fi instituită doar în situaţia în care nu poate fi antrenată o altă formă de răspundere administrativă.
• Concluzionând sub acest aspect, nu se poate aprecia ca fiind dovedit actul de corupţie, în condiţiile în care bunurile oferite de către membrii Asocierii inculpatei au prezentat un caracter de curtoazie, fiind evident că existând o vădită disproporţie între valoarea actului de serviciu pretins încălcat şi care a produs beneficiile relevate şi valoarea folosului necuvenit, sub forma cadourilor oferite inculpatei, nu se mai poate considera că acestea din urmă reprezintă o retribuţie, un preţ al actului de serviciu, ci un gest simbolic, de politeţe, curtoazie care nu necesită intervenţia legii penale, ci, cel mult, poate să justifice sancţionarea disciplinară a funcţionarului”, se arată în motivarea Curții de Apel.

Precedentul din dosarul Anei Maria Pătru, fostă șefă AEP

Achitarea unui funcționar public după ce a primit atenții nu este neapărat o noutate.

Reamintim cazul Anei Maria Pătru, fosta șefă a Autorității Electorale Permanente (AEP), care a fost pusă sub acuzare de către procurorii anticorupție în două dosare, în amândouă fiind declarată nevinovată.

• În primul dosar, Ana Maria Pătru a fost achitată definitiv pe 7 octombrie 2020. Era acuzată că ar fi luat 210.000 euro de la patroana Siveco Irina Socol, în 2009, pe vremea când era vicepreședinte al AEP, în schimbul derulării unui contract. Tot atunci Pătru ar fi primit un autoturism Land Rover de 15.000 de euro de la reprezentanții Siveco, dar pe parcursul cercetării judecătorești ea a susținut – iar judecătorii au crezut-o – că bolidul de lux era un cadou de la Mihai Cernăianu, un bărbat care se îndrăgostise de ea.
• În al doilea dosar, Ana Maria Pătru a fost trimisă în judecată pentru trafic de influență în legătură cu pretinderea sumei de 1 milion de euro de la reprezentanții Siveco, precum și bunurile de lux – articole de birotică marca Montblanc și două ceasuri Hublot. De data aceasta, faptele ar fi fost comise de Pătru în 2013, în calitate de președinte al AEP, iar procurorii susțin că, în schimbul banilor și al foloaselor necuvenite, aceasta ar fi lăsat să se înțeleagă că va interveni pe lângă Consiliul Concurenței în favoarea Siveco.

„Mai reţine Curtea, în acord cu cele precizate de judecătorul fondului, că împrejurarea relevată de martorul (Socol Irina – n.r.), potrivit căreia în perioada (…) i-ar fi remis unui anume (…), trimis de (Pătru Ana Maria – n.r.), o servietă marca Montblanc și alte articole aparținând aceluiași brand, nu are relevanță în descrierea infracțiunii de trafic de influență, cât timp, dacă împrejurarea respectivă a existat, aceasta descrie un act curent realizat cu bunuri de protocol achiziționate de către reprezentanții Siveco România SA (aşa cum reiese din declaraţiile martorilor achiziţia unor astfel de bunuri la nivelul Siveco constituia un aspect de normalitate, cu caracter repetitiv, în scopul asigurării protocolului). Curtea constată că probele administrate în cauză (declaraţii martori, înscrisuri) dovedesc achiziția celor două ceasuri, marca Hublot, însă ceea ce nu este probat şi rămâne supus unui dubiu evident reprezintă destinația respectivelor ceasuri și folosirea acestora ca folos material dat inculpatei în vederea traficării influenței”, a reținut instanța de judecată.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro