EXCLUSIV PROCESUL COLECTIV. În 23 de dosare apar infecții nosocomiale, dar niciun raport medico-legal nu le corelează cu moartea

• 23 de dosare medicale conțin buletinele de analiză bacteriologică din care rezultă că în spitalele românești pacienții decedați au contractat cel puțin doi germeni multirezistenți la antibiotice.
• În niciun raport medico-legal nu se pomenește de rolul determinant sau important al infecțiilor asociate actului medical în decesul acestor 23 de oameni arși în Clubul Colectiv. Unde în acte scrie „sepsis”, legiștii nu au făcut legătura între infecțiile nosocomiale și infecția generalizată din organism.
• Într-un singur caz, medicul legist a scris că „moartea s-a datorat unor arsuri complicate cu sepsis în evoluția căruia a intervenit o insuficiență multiplă de organe și sisteme”. Doctorul a enumerat și bacteriile, însă fără să indice relația de cauzalitate între acestea și deces.

Dintre cei 64 de oameni care au decedat în urma incendiului din Clubul Colectiv, produs în seara de 30 octombrie 2015, 27 de victime au murit pe loc. 37 au supraviețuit focului. Patru au murit după câteva zile, cu arsuri foarte grave. 

Cele 33 de victime rămase inițial în viață au decedat într-un interval cuprins între o săptămână și patru luni și jumătate de la incendiu. Pacienții și-au pierdut viața în spitalele din țară sau din străinătate, unde fuseseră transferați. Dintre aceștia 33, pentru 23 există, la dosarul procesului Colectiv, documente medicale care atestă infecții nosocomiale multirezistente la antibiotice, lucru pe care părinții și rudele îl susțin de șase ani. 

Spitalele și statul, mult mai greu de dat în judecată

În 2015, Gazeta Sporturilor a dezvăluit, întâi cu ajutorul medicului ATI Camelia Roiu și mai apoi prin informațiile mai multor doctori, că mulți dintre răniții decedați au avut infecții nosocomiale cu germeni multirezistenți, unii și la Colistin, cel mai puternic antibiotic din acel moment.

Ce nu s-a știut niciodată este ceva ce iese la iveală acum, odată cu încheierea procesului Colectiv. Toate, absolut toate autopsiile acestor decese au absolvit infecțiile nosocomiale de cauzalitatea morții. Astfel, spitalele, Ministerul Sănătății și orice for statal sunt mult mai greu de acționat în judecată de către rude la eventuale procesele ulterioare, după cum a explicat un avocat consecințele.

Dosarul penal e cercetat de doi ani și jumătate la Parchet

În afara procesului aflat aproape de încheiere, tragedia de la Colectiv a generat și un alt dosar penal, cercetat de procurori din 2019. El privește îngrijirea în spitale și faptul că, pe fondul ideii că „avem condiții ca în Germania”, nu s-a cerut declanșarea mecanismului european și că transferurile au fost întârziate, susțin familiile victimelor.

Concluziile medicilor legiști sunt, de asemenea, favorabile instituțiilor și persoanelor care pot fi cercetate în acest dosar, în privința celor 23 de decedați a căror dispariție s-a produs în luni după incendiu.

Ordinul a fost ca toate autopsiile să fie efectuate la INML București, inclusiv pentru cei care au decedat în spitalele din Marea Britanie, Olanda, Franța, Germania, Israel. 

Iar în cadrul acestor autopsii, legiștii din cadrul Institutului Național de Medicină Legală Mina Minovici București au notat, în majoritatea cazurilor, că „moartea s-a datorat insuficienței organice multiple survenită prin arsuri cu flacără”. În niciun caz din cele 23 pe care le prezentăm, anonimizând documentele, infecțiile nosocomiale nu apar drept cauză importantă a sepsisului și, prin urmare, nu sunt menționate ca având un rol în deces. 

CAZUL 1: Bacterii depistate de spital, ignorate de legist

Victimă de 33 de ani, internată la Spitalul de Urgență Floreasca, cu arsuri pe 32% din suprafața corpului. A fost tratată aici până pe 11 noiembrie 2015, când a fost transferată la un spital din Franța. În actele medicale, ce se află în dosarul Colectiv de la Curtea de Apel București, se regăsesc analizele bacteriologice efectuate de medicii de la Floreasca prin care au fost evidențiate în secrețiile traheale și în aspiratul bronșic culturi cu germenii multirezistenți la antibiotice: Acinetobacter baumannii, Klebsiella spp și Pseudomonas spp. Probele au fost prelevate începând cu 3 noiembrie 2015. 

Legistul Adrian Sârbu nu a preluat nicio informație în raportul medico-legal și nici nu a efectuat vreun examen bacteriologic post-mortem. 

CAZUL 2: Analize bacteriologice preluate de legist, dar fără să facă legătura cu decesul

Tot la Spitalul Floreasca a fost internat și un tânăr de 22 de ani pentru care medicii au luptat patru luni și jumătate. Pacientul avea arsuri pe circa 50% din suprafața corporală.  

La dosarul medical se află raportul de analize bacteriologice din 6.11.2015 în care este evidențiată în secrețiile din plăgi bacteria Acinetobacter baumannii. Din 10 noiembrie, medicii secției de chirurgie plastică condusă de doctorul Ioan Lascăr încep să-i aplice lavaj abundent cu antibioticul Colistin. 

Legistul Gabriel Gorun, care a efectuat autopsia tânărului decedat după patru luni și jumătate, nu a solicitat examene bacteriologice, dar menționează în raportul autopsiei toți germenii consemnați în dosarul medical. 

Legistul concluzionează că decesul a survenit în urma complicațiilor pulmonare „în contextul evolutiv prelungit al unui șoc postcombustional tardiv ce a asociat insuficiențe multiorganice și complicații multiple”. Nu face nicio legătură directă între infecțiile nosocomiale și deces. În continuare, legistul a menționat că „leziunile de arsură erau în curs de vindecare sau în stadiu cicatriceal precoce”.

CAZUL 3: Trei pagini cu bacterii în raportul medico-legal

În cazul unei tinere de 26 de ani, care a decedat la Spitalul de Arși pe 15 decembrie 2015 având doar 20% arsuri din suprafața corpului, același legist Gabriel Gorun a cerut examen bacteriologic din sânge, din lichidul pleural, din secrețiile de la traheostomă și trahee, precum și din plăgile de pe corp. 

Raportul examenului bacteriologic are trei pagini şi la fiecare analiză a fost descoperit un cocktail de bacterii nosocomiale. Cu rezultatele acestor analize în față, legistul a concluzionat că moartea tinerei „s-a datorat unei bronhopneumonii survenite în evoluţia de lungă durată a unor arsuri”.

CAZUL 4: O tânără care studia în România, infectată în spitalul SRI

Tot patru bacterii multirezistente au fost găsite în plăgile și sângele unei victime de 20 de ani. Ea a stat internată la Spitalul de Urgență Agrippa Ionescu, al SRI, până pe 7 noiembrie, când a fost transferată într-un spital din Rotterdam, Olanda. A decedat în aceeași zi. Avea arsuri pe 45% din suprafața corpului. 

Legistul Elena Voinițchi a efectuat analize bacteriologice din secreții din plăgi și sânge în urma cărora au fost depistate culturi de Acinetobacter baumannii și Enterobacter cloacae, iar în hemocultură, Klebsiella pneumoniae, Enterobacter cloacae, Aeromonas hydrophila și Enterococcus faecalis. Legistul a concluzionat că moartea ei „s-a produs prin insuficiență multiplă de organe și sisteme în evoluția unui șoc postcombustional cu sindrom de detresă respiratorie acută consecință a arsurilor”. 

Bacteriile sunt menționate încă o dată de legist în concluziile raportului, dar fără să se facă vreo legătură cu cauza decesului.

Fata a murit în Olanda, dar autoritățile române au cerut ca autopsia să fie efectuată în țară, la INML, regulă valabilă pentru toți cei decedați în urma incendiului de la Colectiv.

CAZUL 5: Adusă în țară învelită în sicriu „într-un giulgiu impregnat cu soluţie antiseptică”

În cazul unei eleve în vârstă de 18 ani, transferată infectată în Marea Britanie, britanicii au aplicat, după deces, protocolul de „moarte cauzată de boli contagioase”. Ce s-a întâmplat?

Eleva care s-a numărat printre victimele din clubul Colectiv a fost internată până pe 8 noiembrie 2015 la Spitalul de Arși, a decedat două zile mai târziu într-un spital din Liverpool. A avut arsuri pe 60% din suprafaţa corpului.

În dosarul medical există un raport de microbiologie care arată că în 4 noiembrie 2015, fata contractase deja Acinetobacter baumanii în secreţia traheală.

La dosarul Colectiv există un document emis de autoritățile din Marea Britanie, potrivit căruia „cadavrul a fost tratat în acord cu art. 3 din Convenţia de la Berlin, care prevede că dacă decesul este cauzat de boli contagioase, trupul va fi învelit într-un giulgiu impregnat cu soluţie antiseptică”.

CAZUL 6: Legistul constată bacteriile, dar susține că „nu rezultă deficienţe de diagnostic şi tratament pe timpul spitalizării”

În cazul unui tânăr de 25 de ani, internat la Spitalul de Arși cu 22% arsuri de pe suprafața corpului și decedat pe 9 noiembrie, pe Foaia de Observație a spitalului este scris „diagnostic principal la externare: şoc septic cu punct de plecare cutanat”. 

În actele medicale citate în raportul medico-legal se precizează că la starea generală gravă a pacientului „s-a supraadăugat infectarea, cu degradarea severă a stării generale. Evoluţie către disfuncţie organică multiplă, instalată treptat şi şoc septic”.

Legistul Mihaela Savu a notat la autopsie că tânărul avea în bronhii „secreţii purulente”. După examenul bacteriologic pe care l-a efectuat, a constat că avea în secreţiile plăgilor Klebsiella pneumoniae, Providencia stuartii și Pseudomonas aeruginosa, iar în sânge, Providencia stuartii şi Pseudomonas aeruginosa.

CAZUL 7: Victimă de 39 de ani, decedată pe 7 noiembrie 2015 la Spitalul de Arşi

• arsuri pe 50% din suprafaţa corpului
• în Foaia de Observație nr. 1968 emisă de spital este notat, la epicriză, că din ziua a 4-a: „examenele microbiologice relevă germeni multirezistenţi care determină MODS şi în final şoc septic ireversibil”
• pe buletinul de analiză bacteriologică solicitat de legist apar, în plăgi:  Acinetobacter baumannii, Pseudomonas aeruginosa, Providencia stuartii, Candida glabrata.
• în sânge avea Pseudomonas aeruginosa, Providencia stuartii, Enterococcus faecalis.
• în buletinul de analiză histopatologică se arată că în plămânii celui decedat erau „colonii bacteriene prezente”.

Concluziile raportului medico-legal, întocmit de medicul legist Corneliu Căpăţînă: „moartea s-a datorat insuficienței multiple de organe şi sisteme survenită în evoluţia unor arsuri prin flacără gradul II – III pe circa 50% din suprafaţa corporală. La examenul necroscopic nu s-au constatat alte leziuni traumatice cu excepţia celor post-combustionale. Între leziunile post-combustionale şi deces există legătură de cauzalitate directă necondiţionată”.

CAZUL 8: Victimă de 35 de ani, decedată pe 7 noiembrie 2015 la Rotterdam, transferat de la Spitalul SRI Agripa Ionescu

• arsuri pe 20% din suprafaţa corpului
• pe buletinul de analiză bacteriologică solicitat de legist apar în plăgi Staphylococcus aureus, Acinetobacter baumannii, Enterococcus faecalis, iar în sânge, Staphylococcus aureus, Escherichia coli, Enterococcus faecalis

Sinteza concluziilor raportului medico-legal semnat de medicul Maria Tudor: moartea „s-a datorat insuficienței multiple de organe şi sisteme survenită în evoluţia şocului postcombustional cu sindrom de detresă respiratorie acută, consecinţa arsurilor prin flacără gradul II – III pe circa 20% din suprafaţa corporală (…), în condiţiile aplicării măsurilor susţinute de terapie intensivă (IOT, VM), cu instalarea stării septice, pe fondul reactivităţii scăzute a organismului (în contextul şocului menţionat). (…) Între leziunile termice constatate şi deces există legătură de cauzalitate directă necondiţionată”.

CAZUL 9: Victimă de 29 ani, decedată la 7 noiembrie 2015 la Spitalul Floreasca

• arsuri pe aproape 80% din corp
• în foile medicale ale legistului Dumitru Ştefan se menționează Acinetobacter, Klebsiella şi Pseudomonas

Legistul nu a cerut examen bacteriologic şi a conchis că moartea „s-a datorat insuficienţei multiple de organe şi sisteme, consecinţa unor arsuri prin flacără gradul II-III pe circa 79% din suprafaţa corporală, operat cu sepsis în evoluţie”.

CAZUL 10: Victimă de 21 ani, decedată la 8 noiembrie 2015 la Spitalul Floreasca

• arsuri pe 50% din suprafaţa corpului
• în raportul medico-legal întocmit de legistul Sorin Hostiuc e notat că la examenul histopatologic, pe trahee sunt zone de formare de abcese, iar la coloraţia Gram, pe trahee şi tegumente se evidenţiază bacterii.
• la examenul bacteriologic în plăgi şi în sânge sunt depistate Klebsiella pneumoniae, Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter baumannii

Legistul conchide că moartea „s-a datorat unor arsuri grad II-III circa 50% suprafață corporală, posibil favorizată de intoxicaţia cu gaze de ardere şi arsuri ale căilor respiratorii inferioare, în contextul unui incendiu, complicată intraspitalicesc cu insuficienţă cardio-circulatorie respiratorie, renală, metabolică, neurologică”.

CAZUL 11: Victima de 41 de ani a decedat pe 8 noiembrie 2015, în timpul transferului de la Spitalul de Arși spre o clinică din Zürich

• arsuri pe 50% din suprafaţa corpului
• în raportul medical către spitalul elvețian se menționează existenţa, la nivelul arsurilor, a Pseudomonas aeruginosa și Acinetobacter

Legistul Ionuț Pârlica nu a cerut examen bacteriologic și a stabilit că moartea „s-a datorat insuficienţei multiple de organe, urmare a unor arsuri grad II – III pe 50% suprafaţa corporală şi a arsurilor de căi respiratorii superioare”.

CAZUL 12: Victimă de 28 ani, decedată la Spitalul Floreasca pe 12 noiembrie 2015

• arsuri pe 65% din suprafaţa corpului.
• În Epicriza de Terapie Intensivă e notat: „culturile secreţiei traheale de pe data de 1.11 revin pozitive pentru Acinetobacter spp multirezistent”. „Şocul septic continuă să se agraveze, punctul de plecare fiind probabil atât pulmonar, cât şi cutanat”. „Diagnostic de deces: 1. Stop cardiac (…) 2. Şoc septic complicat de insuficiență multiplă de organe (…) 3. Arsură prin flacără pe 65% SC (…) 4. Traheostomie de necesitate”.
• 4 analize bacteriologice efectuate de spital depistează în trahee Acinetobacter baumannii, Citrobacter spp și Klebsiella spp, iar în plăgi Acinetobacter baumannii, Enterobacter spp, Klebsiella spp şi Pseudomonas spp.

Medicul legist Cristian Stan nu a cerut examen bacteriologic. A sintetizat că decesul pacientului „s-a datorat insuficienţei multiorganice acute, consecinţă a unor arsuri prin flacără gradul II-III pe circa 65% suprafaţa corporală şi arsuri la nivelul căilor respiratorii superioare, complicate în final cu bronhopneumonie şi stare toxico-septică generalizată”.

CAZUL 13: Victimă de 22 de ani, decedată la Spitalul Bagdasar-Arseni pe 12 noiembrie 2015

• arsuri pe 45% din suprafaţa corpului
• în Foaia de Observaţie de la spital apare pe 5 noiembrie, în „cultură vârf de cateter cu antibiogramă” şi în sânge, Acinetobacter baumannii/haemolyticus.
• legistul cere examen bacteriologic şi descoperă în secreţia traheală şi în sânge: Klebsiella pneumoniae și Pseudomonas aeruginosa

Dr. Elena Voinițchi concluzionează că moartea „s-a produs prin insuficienţă multiplă de organe şi sisteme survenită în evoluţia unui şoc postcombustional cu sindrom de detresă respiratorie acută, consecinţa unor arsuri grad II-III pe circa 45% suprafaţă corporală (…), în condiţiile unei terapii intensive energice şi susținute (IOT, VM), cu complicaţii septice pe fondul reactivităţii scăzute a organismului în contextul şocului combustional”.

CAZUL 14: Victimă de 29 de ani a decedat pe 13 noiembrie 2015 la Spitalul Ludwigshafen din Germania

• arsuri pe 50% din suprafaţa corpului
• fost internată până la 5.11.2015 în Spitalul Sf. Pantelimon, apoi transferată până la 10.11.2015 la Spitalul de Arşi
• În Foaia de Observaţie de la Spitalul de Arşi se precizează că examenul de secreţie plagă a ieşit pozitiv pentru Pseudomonas spp.
• în Germania, examenul bacteriologic depistează în plăgi Klebsiella pneumoniae, Providencia stuarti și Acinetobacter baumanni/hemolyticus

Legistul român Ștefan Dumitriu nu cere examen bacteriologic şi determină că moartea „s-a datorat insuficienţei multiple de organe şi sisteme, consecinţa unor arsuri prin flacără gradul I-III, interesând circa 50% din suprafaţa corporală, operată cu sepsis în evoluţie”.

CAZUL 15: Victimă de 28 de ani a decedat pe 20.11.2015 la un spital din Germania, după ce a fost transferată de la Spitalul Sf. Ioan

• arsuri pe 47% din suprafaţa corporală
• Conform Fişei de Observaţie de la Spitalul Sf. Ioan, pe 3 noiembrie i s-a depistat pacientului Acinetobacter baumannii în secreţia traheală şi în sânge. Două zile mai târziu, aceeaşi bacterie a fost depistată la examenul nazal, în sonda de intubaţie şi în plăgile arsurilor. Iar pe 6 noiembrie, infecția ajunsese și în urină.

Legistul medic legist Ionuț Pârlica nu a solicitat examen bacteriologic şi a concluzionat că decesul „s-a datorat insuficienţei multiple de organe, consecinţă a unor arsuri”.

CAZUL 16: Victimă de 36 de ani, decedată pe 13.11.2015 la un spital din Köln după transferul de la Spitalul Bagdasar Arseni

• arsuri pe 30% din suprafața corpului
• în Foaia de Observație a Spitalului Bagdasar Arseni e notat faptul că la 5 noiembrie i s-a depistat în aspiratul bronşic Acinetobacter baumannii.
• în documentul de repatriere a cadavrului, medicii germani notează: „infecţie cu hepatita C; multiplii germeni multirezistenţi”
• legistul a dispus examen bacteriologic, iar în plăgi au fost găsite Pseudomonas aeruginosa și Klebsiella pneumoniae

Concluzia autopsiei efectuate de medicul legist Corneliu Căpăţână este că moartea „s-a datorat insuficienţei multiple de organe şi sisteme, survenită în evoluţia unor arsuri”.

CAZUL 17: Victimă de 30 de ani, decedată pe 21 noiembrie într-un spital din Manchester, Marea Britanie, după ce a fost internată 9 zile la Spitalul Floreasca

• arsuri pe 45% din suprafaţa corpului
• în Foaia de Observaţie a Spitalului de Urgenţă se arată că avea în plăgi Acinetobacter baumannii, Acinetobacter spp şi Staphylococcus aureus
• În certificatul de deces din Marea Britanie este precizată septicemia printre cauzele morţii.

În România, dr. Sorin Hostiuc nu mai cere examen bacteriologic şi concluzionează că moartea „s-a datorat insuficienţei multiple de organe şi sisteme, consecutiv unui sindrom de detresă respiratorie în evoluţia unor arsuri tegumentare prin flacără”.

CAZUL 18: Victimă de 28 de ani, transferată de la Spitalul Universitar la un spital din Marea Britanie, unde moare pe 9.11.2015

• arsuri pe 60% din suprafața corporală
• în urma  examenelor bacteriologice solicitate de legist sunt evidențiate în sputa și flora aspiratului bronșic culturi de Pseudomonas aeruginosa și Klebsiella pneumoniae.
• pe certificatul de deces emis de Spitalul Queen Elisabeth Birmingham, medicii au trecut la cauzele morții: 1a. Insuficiență multiorganică, b. Sepsis, c. Arsuri pe 50% din suprafața corporală (pag. 26).

Concluziile legistului Sorin Hostiuc au fost: „Moartea a fost violentă. Ea s-a datorat unor arsuri prin flacără pe aproximativ 50% din suprafața corporală complicate cu sepsis cu punct de plecare cutanat și bronhopneumonie, în evoluția căruia a intervenit o insuficiență multiplă de organe și sisteme”.

Continuă prin a preciza culturile de bacterii Pseudomonas aeruginosa și Klebsiella pneumoniae din secrețiile traheale. „Între leziunile traumatice de arsură constatate și deces există o legătură de cauzalitate directă necondiționată”, conchide legistul.

CAZUL 19: Victimă de 18 ani, resuscitată la locul incendiului, a ajuns la Spitalul de Urgență Sf. Ioan din București în comă. A decedat în spital pe 16.11.2015

• arsuri 5% din suprafața corporală
• în Epicriză se menționează faptul că tânăra de 18 ani a fost diagnosticată la internare cu comă gradul III, encefalopatie posthipoxică, intoxicație cu monoxid de carbon, gaze toxice și aer cald. Pe 6.11.2015, experții neurologi declară moarte cerebrală. Începând cu 2.11.2015, în analizele bacteriologice apar germeni de Klebsiella spp, Acinetobacter baumannii și Candida spp în sonda de intubație, exudat faringian, nazal și urocultură.
• pe 12 noiembrie, medicii apelează la ajutorul colegilor infecționiști de la „Victor Babeș” pentru reevaluarea terapiei antibiotice după apariția episoadelor febrile.
• pe 15.11.2015 se deteriorează funcția respiratorie, iar pe 16 noiembrie pacienta intră în stop respirator și este declarat decesul.

Legistul Sorin Hostiuc constată la autopsie bronhopneumonie cu focare confluente și nu efectuează nicio analiză bacteriologică. Acesta concluzionează că „moartea, care a fost violentă, s-a datorat unei intoxicații cu monoxid de carbon ce s-a complicat cu comă severă și la final cu insuficiență multiplă de organe”.

CAZUL 20: Victimă de 29 de ani, decedată pe 12.11.2015 la Spitalul de Urgență Floreasca

• arsuri pe 35% din suprafața corporală
• dosarul medical conține analize bacteriologice ce relevă apariția Klebsiella spp și Acinetobacter baumannii în plăgi, pe 3.11.2015. Pe 6 noiembrie, pacienta devine febrilă, iar pe 12 noiembrie intervine stop cardio-respirator
• diagnosticul de deces: șoc septic cu disfuncție multiplă de organe.

Medicul legist Constantin Dragotescu nu efectuează examen bacteriologic în timpul necropsiei și declară că „moartea a fost violentă și s-a datorat insuficienței multiple de organe consecință a arsurilor de grad II-III pe 35% din suprafața corporală”.

CAZUL 21: Victimă de 19 ani, internată la Spitalul Universitar și transferată pe 6 noiembrie la AKH Viena, unde a decedat pe 22.11.2015

• arsuri 30-35% din suprafața corporală
• pe certificatul de deces emis de spitalul din Viena și depus la doar, cauza decesului este „sepsis”.
• o analiză bacteriologică efectuată la Universitar a arătat contaminarea cu Acinetobacter în plăgi
• legistul legist Mihai Marinescu nu a efectuat niciun examen bacteriologic în timpul necropsiei.

Doctorul a sintetizat că „moartea numitului s-a datorat disfuncției multiple organo-sistemice survenită în urma evoluției unor leziuni de arsură grad II-III pe 35% din suprafața corporală, cu arsuri de căi respiratorii și intoxicație cu fum”. 

CAZUL 22: Victimă de 22 de ani, internată la Spitalul de Urgență Sf. Ioan, unde a decedat pe 21.11.2015.

• arsuri 30% din suprafața corporală
• Raportul medico-legal consemnează din datele aflate în dosarul medical faptul că în 3 noiembrie este depistat Acinetobacter spp în trahee și din 6 noiembrie în urină, sânge și plăgi
• s-a apelat la infecționiștii de la „Victor Babeș” pentru stabilirea schemei terapiei cu antibiotice
• legist Octavian Căpățână efectuează analize bacteriologice al căror rezultat arată culturi de germeni de Acinetobacter, Klebsiella și Pseudomonas în aspiratul bronșic și în sânge.

Specialistul în medicină legală concluzionează că „moartea s-a datorat sindromului de detresă respiratorie acut survenit în evoluția arsurilor de căi respiratorii la o persoană cu arsuri de grad II-III pe 35% din suprafața corpului”.

CAZUL 23: Victimă de 37 ani, decedată pe 19 noiembrie 2015 la Spitalul de Arși din București unde a fost transferată pe 18 noiembrie de la Spitalul Sf. Ioan

• 37% arsuri din suprafața corporală
• pe fișa de internare de la Spitalul de Arși este trecut la diagnostic „șoc septic”
• examenul bacteriologic solicitat de legist arată culturi de Klebsiella spp în plăgi și secrețiile pulmonare

În concluziile raportului autopsiei, legistul legist Cristian Stan consemnează că „moartea s-a datorat insuficienței multiorganice acute, consecința unor arsuri de gradul II-III pe circa 40% din suprafața corporală și arsuri la nivelul căilor respiratorii superioare, complicate cu evoluție toxico-septică”. Menționează în continuare examenul bacteriologic în urma căruia au fost evidențiate în secrețiile pulmonare culturi de Klebsiella pneumoniae.

***

Vineri, 17 decembrie 2021, va fi prima zi din cele trei termene de judecată dedicate ultimelor pledoarii în procesul Colectiv. La finalul lor, instanța va rămâne în pronunțare pentru sentința definitivă.  

Urmărește-ne pe Google News

•  Curtea de Apel București 
•  dosar penal 
•  Incendiul din Colectiv 
•  Stiri Bucuresti