Procesul Colectiv. Avocaţii cer judecarea lui Piedone pentru ucidere din culpă, vătămare corporală şi abuz în serviciu. O posibilă decizie, la finalul lunii

Înainte de termenul de ieri, Curtea de Apel Bucureşti a publicat, pe portal.just.ro toate posibilele schimbări a încadrării juridice a faptelor, pentru Cristian Popescu Piedone şi ceilalţi funcţionari publici din dosar. 

Sunt 29 de variante, cu totul. 7 dintre ele se referă la acuzarea lui Piedone, fost primar al Sectorului 4 la momentul tragediei şi actual primar al Sectorului 5. În varianta favorabilă lui, se schimbă încadrarea juridică a faptei, din abuz în serviciu în neglijenţă în serviciu, iar în cea mai potrivnică – ar urma să fie judecat pentru abuz în serviciu, dar şi pentru ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă.

Procuror DNA: „Tragedia s-a produs din cauza acţiunilor şi inacţiunilor funcţionarilor” 

Piedone n-a venit ieri în sala de judecată ca să audă pledoariile pro şi contra sa. E reprezentat de trei avocaţi, care îi vor susţine cauza. Dar până ca ei să ia cuvântul, procuroarea de şedinţă a DNA solicită să fie respinse toate cererile de schimbare a încadrării juridice a faptei pentru funcţionarii publici. 

„Clubul Colectiv a funcţionat fără ca legea să fie respectată, pentru că funcţionarii publici au permis asta, cu bună- ştiinţă”, a argumentat procurorul, adăugând că „tragedia s-a produs din cauza acţiunilor şi inacţiunilor apelanţilor inculpaţi”. Reprezentanta DNA a mai spus că cei din Primăria sectorului 4 au permis funcţionarea clubului Colectiv, deşi ştiau că acolo fusese o hală de producţie, iar Piedone şi Iofciu, fosta şefă a Serviciului autorizări comerciale din primărie, au recunoscut, în faţa instanţei, că văzuseră schiţa acelui loc.

Recomandări

Ce înseamnă pentru Ucraina, Orientul Mijlociu și China întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă

„Printr-o hotărâre de consiliu local, şi-au stabilit propria modalitate de îndeplinire a îndatoririlor de serviciu”, acuză procuroarea DNA, dând exemplu primăriile din Constanţa, Sibiu şi Oradea care, în 2015, nu eliberau societăţilor acordul de funcţionare fără autorizaţia de securitate la incendiu. 

În timp ce reprezentanta Parchetului vorbeşte, preşedinta completului o întrerupe de mai multe ori. „Vorbiţi de 25 de minute”, îi reproşează judecătoarea Adina Dumitrache,  cerându-i procuroarei să fie succintă, „pentru că trebuie să dau dreptul şi celorlalte părţi să vorbească”.

Avocat: „Dacă e vorba de o eroare, nu cu intenţie a fost comisă de domnul Piedone”

Cei trei avocaţi ai lui Piedone au două luări de cuvânt. În prima, cer ca din lista acuzaţiilor să fie eliminat art. 309 din Codul Penal (care prevede că, pentru faptele ce au produs consecințe deosebit de grave, limitele pedepsei se majorează cu jumătate), pentru că nici abuzul, nici neglijenţa în serviciu „nu pot avea drept consecinţe vătămarea sau moartea victimelor”. Iar dacă art. 309 nu va fi eliminat, „se va crea un precedent periculos pentru viitor”, susţine apărarea lui Piedone.

Al treilea avocat cere schimbarea încadrării juridice a faptei din abuz în serviciu în neglijenţă în serviciu, pentru că, „dacă e vorba de o eroare, nu cu intenţie a fost comisă de domnul Piedone. Nici directă, nici indirectă”. El susţine că în toată ţara se dădeau autorizaţii fără avizul PSI şi atunci, dar şi acum, şi dă exemplu OUG 80/30 iunie 2021.

Recomandări

Kamala Harris, primul discurs după înfrângere: „Am pierdut alegerile, dar nu lupta pentru libertate. Aveți putere”

Avocatul solicită să fie respinsă cererea ca Piedone să fie acuzat de ucidere din culpă şi de vătămare corporală din culpă. Aduce ca argument faptul că unul dintre procurorii DNA care au semnat rechizitoriul este Marius Iacob, care, deşi „e un renumit procuror criminalist, ce n-ar fi ratat momentul, nu l-a acuzat pe domnul Piedone de ucidere din culpă”.

Cine a cerut ca Piedone să fie acuzat de ucidere din culpă 

Cei care au cerut ca Piedone, dar şi ceilalţi funcţionari publici să fie judecaţi pentru ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă sunt apărătorii părţilor civile de la două case mari de avocatură din Bucureşti. Unul dintre avocaţi a precizat ieri, în sala de judecată, că, alături de acuzaţia de abuz în serviciu, aceasta e încadrarea corectă a faptelor.

„Argumentul că procurorul Marius Iacob nu i-a trimis în judecată pentru ucidere din culpă e un sofism”, a precizat avocatul, „şi e unul care se întoarce împotriva lor. Căci dacă procurorul Iacob ar fi fost infailibil, ei ar fi mers atunci pe procedura simplificată, iar azi, după şase ani, nu ne-am mai fi aflat aici.”

Ceilalţi apărători ai părţilor civile, răniţi sau rude ale celor decedaţi în incendiu au cerut la unison menţinerea încadrărilor reţinute de judecătorul de la Tribunalul Bucureşti în prima condamnare. Unii avocaţi au precizat că înlăturarea art. 309 de pe lista acuzaţiilor ar pune sub semnul îndoielii obţinerea despăgubirilor civile de către părţi. 

Recomandări

Un copil grav rănit într-un accident de autocar este executat silit de avocați. Întâi, aceștia s-au îndreptat împotriva tatălui

Completul de divergenţă le-a cerut avocaţilor să depună concluziile scrise în termen de o săptămână şi a anunţat că rămâne în pronunţare. Decizia privind schimbarea încadrării juridice a faptelor ar urma să fie dată după 27 octombrie, adică în preajma comemorării a 6 ani de la tragedie.

Următorul termen din apelul la finalul căruia va fi pronunţată decizia definitivă din dosarul Colectiv este pe 17 noiembrie 2021.   

Ce s-a întâmplat în ultimele luni ale procesului

Cercetarea judecătorească trebuia să se termine în vara acestui an. Pe 14, 15 și 16 iunie erau programate dezbaterile finale de dinaintea pronunțării verdictului final din dosarul Colectiv. Dar pe 14 iunie, cursul procesului a fost deturnat, după un anunț făcut de președinta completului. Iată cronologia evenimentelor:

14 aprilie 2021. Președinta completului, judecătoarea Dumitrache, anunţă că, pentru Cristian Popescu Piedone și ceilalți cinci funcționari publici inculpați în dosar, va fi pusă în discuţie, din oficiu, schimbarea încadrării juridice a faptelor, din abuz în serviciu în neglijență în serviciu, dacă din lista acuzaţiilor poate fi eliminat art. 309 din Codul Penal (care prevede că, pentru faptele ce au produs consecințe deosebit de grave, limitele pedepsei se majorează cu jumătate), dar și dacă Primăria sectorului 4 și ISUBIF pot fi obligate direct la despăgubiri către părțile civile, pentru vătămare corporală și ucidere din culpă.

21 aprilie 2021. Procuroarea DNA cere recuzarea completului format din judecătorii Adina Dumitrache și Andrei Iugan. Curtea de Apel București respinge cererea. Presa relatează despre posibila schimbare a încadrării juridice a acuzațiilor lui Piedone, iar în data de 7 mai 2021, președintele CSM, Bogdan Mateescu, sesizează  Inspecția Judiciară, solicitând efectuarea de verificări cu privire la articolele apărute în mass-media despre procesul Colectiv.

14 iunie 2021. E ziua când ar trebui să înceapă dezbaterile finale din proces. Tot azi, e așteptată pronunțarea deciziei despre schimbarea încadrării juridice a faptelor. Dar președinta completului anunţă că, deoarece ea şi judecătorul Iugan au opinii „definitiv ireconciliabile” cu privire la acest aspect, se va forma un complet de divergenţă (cu un al treilea judecător, ce va înclina balanţa), iar dosarul lui Piedone va fi disjuns şi judecat în toamnă. Tot atunci ar urma să fie rezolvată şi latura civilă a cauzei, referitoare la despăgubirile cerute de răniţi şi de rudele celor decedaţi în incendiu.

15 iunie 2021. Deşi instanța îi ceruse să nu mai vină la acest termen, procuroarea DNA e în sala de judecată. Insistă să rămână la proces, pentru cei 64 de răniţi şi rudele celor decedaţi în incendiu, care s-au constituit părţi civile doar în dosarul DNA. Judecătoarea Dumitrache o dă afară din sală, dar procuroarea refuză să plece şi se aşază în ultimul rând de bănci. După ce avocaţii părţilor civile invocă o hotărâre a ÎCCJ, care explică de ce nu se poate face disjungerea unui dosar în apel, instanța anunţă că pune în discuţie reunirea celor două dosare.

16 iunie 2021. Judecătorii anunţă că „dosarul se reîntregeşte” şi că va avea următorul termen în 22 septembrie.

28 iunie 2021. Avocații părților civile solicită ca dosarul să se judece mai repede, dar cererea lor e respinsă de Curtea de Apel București.

29 iunie 2021. Secția pentru judecători din CSM anunță că a decis sesizarea procurorului-șef al DNA, Crin Bologa, „pentru a evalua posibilitatea revocării procurorului care a cerut recuzarea completului”.

30 iunie 2021. DNA precizează, printr-un comunicat de presă, că hotărârea Secției pentru judecători a CSM „e de natură să creeze un precedent periculos”, căci „formularea unei cereri de recuzare de către procuror este un demers legal”. Pe 6 septembrie 2021, procurorul-șef al DNA, Crin Bologa, vine cu noi precizări și spune că „nu există motive pentru a dispune revocarea doamnei procuror”, care „și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu cu profesionalism, onestitate și curaj”.

14 septembrie 2021. Parchetul General anunță că a formulat plângere prealabilă împotriva hotărârii prin care Secția pentru judecători a CSM a cerut revocarea procurorului DNA din dosarul Colectiv.

22 septembrie 2021. Se reia procesul, cu un complet format din trei judecători, iar Aurelia Iofciu este reaudiată. La termenul din 6 octombrie, doi martori vin din nou pentru declaraţii în faţa instanţei, la propunerea apărării unuia dintre inculpaţi.

Condamnările de la Tribunalul București

În decembrie 2019, Tribunalul București a pronunțat primele condamnări în dosarul Colectiv:

● Cristian Popescu – Piedone, fost primar al sectorului 4 şi actual primar al sectorului 5: 8 ani şi 6 luni de închisoare;

● Alin George Anastasescu, patron Colectiv: 11 ani și 8 luni de închisoare cu executare

● Costin Mincu, patron Colectiv: 11 ani și 8 luni de închisoare;

● Cătălin Paul Gancea, patron Colectiv: 11 ani și 8 luni de închisoare;

● Antonina Radu Antonina, pompier ISU: 9 ani și două luni de închisoare;

● George-Petrică Matei, pompier ISU: 9 ani și două luni de închisoare;

● Aurelia Iofciu, angajată la Primăria Sector 4: 8 ani de închisoare;

● Luminiţa Larisa Ganea, consilier superior la Primăria Sector 4: 7 ani de închisoare;

● Sandra Ramona Moţoc, referent superior la Primăria Sector 4: 3 ani de închisoare cu suspendare

● Daniela Ioana Niţă, patron al firmei de artificii: 12 ani și 8 luni de închisoare;

● Cristian Mihai Niţă, administrator al firmei de artificii: 3 ani și 6 luni de închisoare;

● Viorel Zaharia, pirotehnist: 9 ani și 8 luni de închisoare;

● Marian Moise, pirotehnist: 10 ani de închisoare;

● Clubul Colectiv SRL: 470 de zile de amendă, cu o sumă corespunzătoare de 5.000 de lei pentru ziua de amendă, și confiscarea sumei de 62.298 de lei;

● Golden Ideas Fireworks Artists SRL: 470 de zile de amendă, cu o sumă corespunzătoare de 5.000 de lei pentru ziua de amendă

● SC Noran Prompt Serv SRL: confiscarea sumei de 147.133 de lei.

Decizia nu este definitivă. Verdictul final va fi dat de Curtea de Apel Bucureşti.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro