Procesul Colectiv. Curtea de Apel Bucureşti se pregăteşte să schimbe acuzaţiile lui Piedone, în infracţiuni cu pedepse mai mici

Aseară, la cel mai recent termen al procesului Colectiv de la Curtea de Apel Bucureşti, completul condus de judecătoarea Adina Pretoria Dumitrache a anunţat punerea în discuţie, din oficiu, a schimbării încadrării juridice a faptelor pentru şase din cei 13 inculpaţi.

Eliminarea acuzaţiei care majora pedeapsa

În cazul lui Cristian Popescu Piedone şi a funcţionarelor din Primăria Sectorului 4, Aurelia Iofciu şi Luminiţa Ganea, care au dat autorizaţia de funcţionare Clubului Colectiv, judecătoarea Dumitrache a precizat că trebuie stabilit dacă abuzul în serviciu de care ei sunt acuzaţi a fost săvârşit cu intenţie sau din culpă. 

De asemenea, instanţa a mai pus în discuţie şi eliminarea din lista acuzaţiilor a art. 309 din Codul Penal, care prevede că pentru faptele care au produs consecințe deosebit de grave limitele pedepsei se majorează cu jumătate.

În motivarea condamnării lui Piedone, Tribunalul Bucureşti precizează că fostul primar al Sectorului 4 a determinat, prin faptele lui, „punerea permanent în pericol a vieții, sănătății, integrității corporale a persoanelor, angajaților care s-au aflat în incinta clubului Colectiv în perioada ianuarie – 30 octombrie 2015”.

65 de oameni

au murit în urma incendiului care a izbucnit în clubul Colectiv în seara de 30 octombrie 2015

Recomandări

România, campioana în UE la riscul de sărăcie pentru persoane care au crescut în familii nevoiașe. Influența educației | Studiu

Şi în cazul celor doi pompieri acuzaţi că, deşi au mers în repetate rânduri în clubul Colectiv, nu au raportat către ISUBIF că el funcţiona fără aviz de securitate la incendiu, instanţa a propus să se înlăture art. 309 din lista acuzaţiilor.

Niţă Daniela, patroana firmei de artificii, a primit la instanţa de fond cea mai mare pedeapsă din acest dosar: 12 ani și 8 luni de închisoare. Ea a fost condamnată şi pentru sustragere şi distrugere de probe, iar instanţa a pus ieri în discuţie schimbarea încadrării faptei, din autor, în instigator.

Preşedinta completului le-a cerut procurorilor şi avocaţilor prezenţi în sala de judecată să reflecteze, până la termenul următor, şi la o chestiune legată de plata daunelor solicitate de cei răniţi în incendiu şi de urmaşii celor decedaţi: dacă Primăria Sectorului 4 şi ISU pot fi obligaţi direct la plata acestor despăgubiri, pentru ucidere şi vătămare corporală din culpă.

Toate acestea vor fi dezbătute la termenul următor al procesului, din 12 mai 2021.

Piedone, venit la cererea instanţei

Cu două ore înainte ca instanţa să anunţe punerea în discuţie a schimbării încadrării juridice a faptelor, Cristian Popescu Piedone le-a spus celor doi judecători că el nu vrea să facă declaraţii. Din iunie anul trecut, de când dosarul a ajuns la Curtea de Apel Bucureşti, e a doua oară când Piedone vine în sala de judecată.

Recomandări

Capcanele imobiliare pe care să le eviți la achiziția unei locuințe. Arhitect Radu Negoiță: „Apartamente la 35.000 de euro sunt posibile doar dacă le faci de 10-15 mp bucata” I Interviu

În septembrie 2020, când a fost întrebat de ce nu vrea să răspundă la întrebările judecătorilor, Piedone și-a pus o mască de protecție pe care scria cu roşu „Nevinovat” şi a decretat: „Aceasta este declarația mea”.

La termenul de ieri, actualul primar al sectorului 5 a venit chemat de judecătorii care au vrut să ştie de la el dacă doreşte să vorbească sau se prevalează de dreptul la tăcere. Cinci ore, cât a durat şedinţa de judecată, Piedone a stat într-un colţ al sălii, pe ultimul rând de bănci. Uneori privea în gol sau se consulta, în şoaptă, cu avocaţii lui.

Hârtia din Slovacia vs şerveţelele din Bamboo

La termenul de ieri, Daniela Niţă, patroanei firmei de artificii, a solicitat instanţei, prin avocat, să-i fie admisă ca probă filmarea unor experimente efectuate „la o unitate specială de testare din Slovacia, cu produse pirotehnice similare celor folosite în Colectiv. S-a reprodus ce s-a întâmplat în club şi nici hârtia nu s-a aprins”, a susţinut avocatul lui Niţă. 

„Teste efectuate la un SRL”, au răbufnit procurorii, care au cerut respingerea cererii, iar instanţa le-a dat câştig de cauză.

A urmat audierea unui fost director adjunct la ISUBIF, martor propus tot de Daniela Niţă, iar apoi în faţa instanţei a venit Marian Moise, pirotehnistul care a montat şi a aprins artificiile ce au declanşat incendiul din clubul Colectiv.

Recomandări

Razii în cluburile de noapte din Ucraina, de unde armata saltă tineri petrecăreți ca să-i trimită pe front | VIDEO

Moise a mărturisit că, în acea seară, a lăsat extinctorul firmei afară, în maşină, „pentru că un angajat din club ne-a spus că există un extinctor pe fiecare boxă, şi eu am considerat că evenimentul nu prezintă risc de incendiu”. El a mai spus că nu a cerut informaţii despre caracteristicile buretelui de pe stâlp. „Nu puteam să mă duc să-i dau foc cu o brichetă, să văd dacă e ignifugat”, a explicat pirotehnistul.

În plus, el a mai precizat că nu a văzut planul de evacuare afişat în club, pe care era scris: „E interzis lucrul cu focul deschis”. „Dacă aş fi văzut asta, aş fi luat legătura cu Daniela Niţă şi cu Adrian Rugină, cel care ne-a solicitat prezenţa în club, şi, cel mai probabil, nu aş fi montat artificiile”, a declarat el.

„Aţi refuzat vreodată montarea artificiilor?”, a vrut să ştie instanţa. „Da. În 2011, la Iaşi, când publicul era foarte aproape de artificii, dar şi în clubul Bamboo, pentru că se arunca cu şerveţele”.

„E totuşi ciudat că v-a fost frică să nu se aprindă serveţele, de vreme ce hârtia de la testele din Slovacia nu s-a aprins!”, a punctat, de la microfonul din sală, Costin Mincu, unul dintre patronii clubului Colectiv. Iar instanţa i-a cerut lui Moise explicaţii. „Şerveţelele, fiind dintr-o hârtie mai subţire, se pot aprinde dacă intră în contact cu scânteile aflate la intensitate maximă” .

Moise a mai declarat instanţei că, la evenimentele la care a participat ca pirotehnist, „nu au mai fost incendii, dar s-a mai aprins, accidentat, o tufă sau o hârtie”.

Condamnările de la Tribunalul București

În decembrie 2019, Tribunalul București a pronunțat primele condamnări în dosarul Colectiv: 

• Cristian Popescu-Piedone – fost primar al sectorului 4 şi actual primar al sectorului 5: 8 ani şi 6 luni de închisoare;
• Alin George Anastasescu – patron Colectiv: 11 ani și 8 luni de închisoare cu executare
• Costin Mincu – patron Colectiv: 11 ani și 8 luni de închisoare;
• Cătălin Paul Gancea – patron Colectiv: 11 ani și 8 luni de închisoare;
• Antonina Radu Antonina – pompier ISU: 9 ani și 2 luni de închisoare;
• George-Petrică Matei – pompier ISU: 9 ani și 2 luni de închisoare;
• Aurelia Iofciu – angajată Primărie Sector 4: 8 ani de închisoare;
• Luminiţa Larisa Ganea – consilier superior Primărie Sector 4: 7 ani de închisoare;
• Sandra Ramona Moţoc – referent superior Primărie Sector 4: 3 ani de închisoare cu suspendare
• Daniela Ioana Niţă – patron firmă de artificii: 12 ani și 8 luni de închisoare;
• Cristian Mihai Niţă – patron firmă de artificii: 3 ani și 6 luni de închisoare;
• Viorel Zaharia – pirotehnist: 9 ani și 8 luni de închisoare;
• Marian Moise – pirotehnist: 10 ani de închisoare;
• Clubul Colectiv SRL – 470 de zile amendă, cu o sumă corespunzătoare de 5.000 de lei pentru ziua de amendă, și confiscarea sumei de 62.298 de lei
• Golden Ideas Fireworks Artists SRL – 470 de zile amendă, cu o sumă corespunzătoare de 5.000 de lei pentru ziua de amendă
• SC Noran Prompt Serv SRL – confiscarea sumei de 147.133 de lei.

Decizia nu este definitivă, iar verdictul final va fi dat de Curtea de Apel Bucureşti.

Foto: Vlad Chirea

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro