Procesul Colectiv. Momentul când în sala de judecată s-au văzut pentru prima dată imagini cu incendiul din club

Popescu Piedone, fost primar al sectorului 4 şi actual primar al sectorului 5, nu a mai venit ieri în sala judecată. La termenul trecut, fusese audiat în faţa instanţei, iar DNA a cerut ieri completarea acestei declaraţii. „Vom analiza înregistrarea şedinţei de la termenul trecut şi, în măsura în care vom constata că au existat elemente care nu au fost menţionate sau au fost menţionate greşit, dacă sunt chestiuni care au relevanţă juridică, vom completă această declaraţie”, a spus preşedinta completului, judecătoarea Adina Pretoria Dumitrache.

Singurul minut de reculegere

Se depun noi cereri de probe: Daniela Niţă, patroana firmei de artificii, vrea ca specialiştii de la INSEMEX Petroșani, care au realizat expertiza tehnică în cazul incendiului, să fie întrebaţi dacă îşi reevaluează concluzia din raport, dar instanţa îi respinge cererea. Iar Moise Marian, pirotehnistul care a aprins artificiile din Colectiv, vrea să depună un raport de expertiză extrajudiciară, în care se vorbeşte despre intoxicaţiile cu cianuri şi despre infecţiile nosocomiale, dar Curtea nu-i aprobă cererea.

Apoi instanţa anunţă că vom viziona CD-ul cu momentul incendiului din Colectiv. Daniela Niţu ceruse asta, la termenul trecut.

Recomandări

De ce nimeni nu poate prezice strategia Trump 2.0 privind Ucraina

Când grefierul apasă pe „Play”, se lasă tăcerea. Apar imaginile cu ultimul cântec al formaţiei „Goodbye to Gravity”, se aprind artificiile, iar tinerii din club se bucură. Câţiva râd. „La mulţi ani” şi apoi „Să trăim!”, spune Andrei Găluţ, singurul din „Goodbye to Gravity” care a supravieţuit incendiului. În câteva secunde, flăcările cuprind stâlpul şi înghit tavanul, iar inimile din sala de judecată se fac mici.

Sala de judecată se umple apoi de strigătele celor care se înghesuie spre singura ieşire din clubul devenit iad. E o mare de oameni şi o singură uşă. Apoi imaginea se întunecă şi se aud ţipete, dar ochii celor din sală rămân pironiţi pe ecran. Ca şi cum n-am şti ce a fost mai departe, iar timpul care a trecut de atunci ar fi putut schimba finalul.

Când totul se termină, instanţa suspendă şedinţa de judecată pentru 20 de minute. În pauză, şi râsetele, şi ţipetele celor care acum un minut erau vii, în filmare, se topesc printre zidurile sălii, precum ceaţa, în timp ce avocaţii fumează, pe treptele Curţii de Apel.

Recomandări

Cu banii la vedere. PSD a cheltuit 90% din suma totală pusă la bătaie de candidații la Președinție în prima săptămână de campanie

DNA cere menţinerea acuzaţiei de abuz în serviciu

Când şedinţa se reia, instanţa pune în discuţie, din oficiu, schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru Piedone, funcţionarele din Primăria Sectorului 4 şi cei doi pompieri inculpaţi în dosar.

Luna trecută, Curtea de Apel Bucureşti anunţase dezbateri pentru eliminarea din lista acuzaţiilor a art. 309 din Codul Penal care prevede că, pentru faptele care au produs consecințe deosebit de grave, limitele pedepsei se majorează cu jumătate. În plus, instanţa a pus în discuţie şi dacă, în cazul lui Piedone şi al funcţionarelor din primărie, vinovaţia a fost cu intenţie sau din culpă. Adică, dacă ei pot fi acuzaţi de „abuz în serviciu”, aşa cum susţin DNA şi Tribunalul Bucureşti, sau de „neglijenţă în serviciu”.

Prima ia cuvântul procurorul de şedinţă al DNA. Cere ca acuzaţiile să rămână aşa cum au fost ele stabilite în rechizitoriu şi în decizia de condamnare pe fond şi spune că tragedia de la Colectiv „s-a produs din cauza unui cerc vicios, iar lanţul cauzal s-ar fi întrerupt, dacă una dintre aceste acţiuni sau inacţiuni nu s-ar fi produs”.

Recomandări

Infractori prinși cu ajutorul inteligenței artificiale. Profesor dr. Vlad Niculescu Dincă: Trebuie să înțelegem aceste „unelte”, altfel există un risc real să fim toți tratați ca suspecți | Interviu

Prima cauză, spune procurorul, constă în îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu de către funcţionarii din primărie, ceea a făcut posibilă funcţionarea clubului.

Piedone „a autorizat o hală de făcut pantofi să funcţioneze drept club/bar”, a spus procurorul care, pentru menţinerea acuzaţiei de abuz în serviciu, a invocat decizii ale CCR şi ale ÎCCJ şi a făcut trimitere la dosarul incendiului din restaurantul Beirut (Constanţa), dar şi la declaraţia de martor a lui Daniel Băluţă, actualul primar al sectorului 4, care a spus în instanţă că „schimbarea destinaţiei unui spaţiu se constantă chiar de către primărie”.

Piedone, apărat de trei avocaţi

Mai departe, au luat cuvântul avocaţii, iar sala de judecată unde mai devreme am auzit ţipetele celor ucişi în incendiul din Colectiv s-a umplut de numere de decizii şi de articole din Codul Penal, cu indici şi alineate.

„Abuzul în serviciu nu poate produce omorul sau vătămarea corporală. Abuzul în serviciu, conform Codului Penal, cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unor persoane”, susţin avocaţii inculpaţilor vizaţi de schimbarea încadrării juridice. Toţi votează pentru „neglijenţă în serviciu”, infracţiune pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.

Cristian Popescu Piedone are trei avocaţi. „Trei sunteţi?!”, se miră, cu glas tare, judecătoarea Dumitrache. „Ne completăm, şi nu doar pe verticală”, spune unul dintre apărători, făcând aluzie la diferenţa de înălţime dintre ei.

Primul avocat vorbeşte despre lipsa intenţiei şi spune că „la momentul la care primarul sectorului 4 a semnat autorizaţia sau avizul de funcţionare, producerea unui incendiu, 10 luni mai târziu, reprezenta un eveniment incert”.

„Producerea unui incendiu era imprevizibilă, dar consecinţele, prin imposibilitatea defluirii acelui spaţiu care primise autorizaţie, erau previzibile”, i-a dat replica, câteva minute mai târziu, unul dintre avocaţii părţilor civile.

Avocat: „Domnul Piedone a căutat o soluţie în folosul cetăţenilor”

Primul avocat al fostului şi actualului primar mai spune că „nimic din ce a făcut domnul Piedone nu denotă o acţiune deliberată a dânsului. A fost de bună credinţă, caracterizată prin transparenţă, şi a căutat o soluţie în folosul cetăţenilor, prin acele Hotărâri de Consiliu Local (n.r. – ce stabileau condiţiile pentru autorizarea agenţilor economici)”.

Al doilea avocat susţine că trebuie înlăturate „consecințele deosebit de grave” în cazul abuzului în serviciu, pentru că altminteri „ar fi un raţionament periculos pentru viitor”, iar ultimul apărător vorbeşte despre „obligaţiile pozitive ale statului”.

Când vine rândul avocaţilor părţilor civile, cu o singură excepţie (o doamnă avocat care cere ca Piedone să fie acuzat de neglijenţă în serviciu – pentru că „dacă ar fi prevăzut consecinţele, nu ar fi semnat, părerea mea”), toţi achiesează la concluziile procurorului de şedinţă şi cer menţinerea acuzaţiilor, aşa cum sunt ele acum.

Conform definiţiei, abuzul în serviciu „cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime”. Dar „nu sunt dreptul la viaţă şi la integritate fizică cele mai importante dintre drepturi?”, întreabă, retoric, avocaţii părţilor civile.

Procesul Colectiv se apropie de final

„Piedone a prevăzut şi a acceptat posibilitatea procedurii unei tragedii”, spune unul dintre apărători, susţinând menţinerea acuzaţiei de „abuz în serviciu”. „Este crunt să le spuneţi celor din dosar că există posibilitatea să nu mai fie cine să-i despăgubească, pentru că aici s-ar ajunge, prin eliminarea art. 309”, adaugă el, în faţa instanţei. „Nu am pus în discuţie inadmisibilitatea acţiunilor civile, ci răspunderea directă a statului”, îi răspunde preşedinta completului.

La final, iau cuvântul avocaţii Unităţii Administrativ Teritoriale Sector 4, care în dosar e şi parte civilă, adică cere daune, dar este şi parte responsabilă civilmente, adică participă la plata daunelor. În calitate de „victimă”, sectorul 4, prin avocat, cere ca Piedone să fie acuzat doar de „neglijenţă în serviciu”, iar în calitate de „responsabil”, prin celălalt avocat, susţine că „cei patru funcţionari sunt nevinovaţi şi trebuie achitaţi”.

Instanţa a anunţat că va pronunţa decizia despre schimbarea încadrării juridice a faptelor, în cazul funcţionarilor publici, luni – 14 iunie. Tot atunci, dar şi în zilele de 15 şi 16 iunie vor fi dezbaterile în apel, adică finalul procesului Colectiv.

Condamnările de la Tribunalul București

În decembrie 2019, Tribunalul București a pronunțat primele condamnări în acest dosar:

● Cristian Popescu-Piedone (fost primar al sectorului 4) – 8 ani şi 6 luni de închisoare;

● Alin George Anastasescu (patron Colectiv) – 11 ani și 8 luni de închisoare;

● Costin Mincu (patron Colectiv) – 11 ani si 8 luni de închisoare;

● Cătălin Paul Gancea (patron Colectiv) – 11 ani și 8 luni de închisoare;

● Antonina Radu Antonina (pompier ISU) – 9 ani și două luni de închisoare;

● George-Petrică Matei (pompier ISU) – 9 ani și două luni de închisoare;

● Aurelia Iofciu (angajată Primărie Sector 4) – 8 ani de închisoare;

● Luminiţa Larisa Ganea (consilier superior Primărie Sector 4) – 7 ani de închisoare;

● Sandra Ramona Moţoc (referent superior Primărie Sector 4) – 3 ani de închisoare cu suspendare;

● Daniela Ioana Niţă (patron firmă de artificii) – 12 ani și 8 luni de închisoare;

● Cristian Mihai Niţă (director firmă de artificii) – 3 ani și 6 luni de închisoare;

● Viorel Zaharia (pirotehnist) – 9 ani și 8 luni de închisoare;

● Marian Moise (pirotehnist): 10 ani de închisoare;

● Clubul Colectiv SRL – 470 de zile amendă, cu o sumă corespunzătoare de 5.000 de lei pentru ziua de amendă, și confiscarea sumei de 62.298 de lei;

● Golden Ideas Fireworks Artists SRL – 470 de zile amendă, cu o suma corespunzătoare de 5.000 de lei pentru ziua de amendă;

● SC Noran Prompt Serv SRL – confiscarea sumei de 147.133 de lei.

Decizia nu e definitivă, iar verdictul final va fi dat de Curtea de Apel Bucureşti.

Foto principală: Ilustrație realizată de artista Laurie Mouret, care a făcut mai multe desene la termenul trecut al procesului Colectiv, pentru că în sala de judecată nu se pot face fotografii

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro