Un nou termen în dosarul Colectiv. Ce a declarat Piedone în fața judecătorilor

Pentru că în sala de judecată nu s-au putut face fotografii, Libertatea a colaborat cu artista Laurie Mouret, cea care a realizat mai multe desene și pentru Scena 9, pentru a suprinde în ilustrații momente de la proces.

UPDATE, ora 20.55. Ședința s-a încheiat. Discuția despre schimbările de încadrări juridice ale faptelor s-a amânat pentru termenul următor, care a fost stabilit pe 28 mai.

Magistrații i-au întrebat însă pe inculpații prezenți în sală dacă, în cazul în care primesc pedepse cu suspendare, sunt de acord să execute muncă în folosul comunității.

Toți au spus că da, inclusiv Piedone, care a deschis lista celor înscriși la microfon.

Procesul se apropie de final, președinta completului anunțând că în zilele de 14, 15 și 16 iunie vor fi dezbaterile finale și apoi va urma pronunțarea.

UPDATE, ora 20.13. Ședința s-a reluat. Urmează audierea lui Viorel Zaharia, pirotehnistul care, alături de Marian Moise, a instalat artificiile în clubul Colectiv.

Recomandări

Elena Lasconi, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „Muncim și tot săraci suntem” | EXCLUSIV

Viorel Zaharia a spus că artificiile folosite în clubul Colectiv erau de interior, pentru că așa scria în caracteristicile primite de la firma bulgară, și că aveau un risc scăzut.

Viorel Zaharia a mai precizat că artificiile erau de clasa T1, adică puteau fi folosite de persoane peste 18 ani, care nu aveau permis de pirotehnist.

UPDATE, ora 19.49. S-a terminat audierea lui Piedone. Instanța a anunțat că suspendă ședința pentru 15 minute.

UPDATE, ora 19.28. Unul dintre avocații părților civile i-a cerut lui Piedone să spună dacă în acel local, cu 80 de locuri pe scaune, se puteau organiza concerte.

„Cu siguranță, pe locurile de pe scaune puteau să aducă o mandolină, să le cânte clienților”, a răspuns Piedone. Procurorii de ședință cer să se consemneze întocmai răspunsul lui Piedone. „Să se noteze: se putea cânta, la madolină, pe scaun”, spune procurorul DNA.

Piedone a adăugat că nu știe dacă în Colectiv se putea desfășura doar activitatea de bar sau și altele, pentru că nu știe ce coduri CAEN aveau.

Recomandări

Ultimatum de 24 de ore pentru Putin: „Ori oprește agresiunea, ori le dau ucrainenilor rachete Taurus să atace Rusia”, anunță Friedrich Merz, favoritul la postul de cancelar al Germaniei

UPDATE, ora 19.00. Situația în sala de judecată devine tensionată. Unul dintre avocații părților civile îi reproșează președintei completului de judecată că nu consemnează exact ce spune Piedone și îi cere să facă asta, strigând: „Destul l-ați apărat!”.

La rândul său, procurorul DNA cere să se consemneze întrebările pentru Piedone pe care instanța le respinge, dar și motivele pentru care sunt respinse.

UPDATE, ora 18.40. Procurorul DNA a solicitat ca Piedone să spună pentru ce coduri CAEN a fost autorizat clubul Colectiv.

„Știu numărul soției mele, nu codurile CAEN, am aparat de specialitate pentru asta”, a declarat Piedone.

UPDATE ora 18.25. Procurorul DNA cere ca Piedone să spună dacă în seara tragediei, când a ajuns acolo, nu s-a întrebat cum de a autorizat un club cu o singură ieșire.

„Nu sunt vizionar, ca să știu ce autorizez, dacă are o ușă sau o fereastră. Eu știam că autorizez un bar, iar la mapă nu era nicio schiță”, a declarat Piedone.

UPDATE ora 17.39. După o pauză de 20 de minute, ședința s-a reluat. Instanța anunță că respinge introducerea statului în proces, ca parte responsabilă civilmente. De asemenea, instanța a decis că înregistrarea de pe YouTube cu primarul Piedone, în care anunța că acel club funcționa legal, va deveni probă în dosar. Primarul Piedone a fost chemat în fața prezidiului sa dea declarații.

Recomandări

Filmul intervenției medicale în cazul lui Silviu Prigoană, prezentat pas cu pas de DSU: „Au efectuat fără oprire manevrele de resuscitare”

„În seara tragediei, am ajuns la eveniment în maxim 15 minute de la producerea nenorocirii și am stat în obiectiv peste 12 ore, până dimineața, când am dat și acea declarație. Am trecut atunci prin toate stările posibile: emoții, presiune puternică. Pe fondul lor am dat acea declarație și asa am zis că acordul de funcționare a Clubului Colectiv însumează inclusiv acordul PSI. Am retractat acea declarație ulterior, când mi-am dat demisia ca primar”, a declarat Cristian Popescu Piedone în fața judecătorilor.

De asemenea, fostul edil al Sectorului 4 a mai spus că nu el trebuia să verifice dacă clubul Colectiv avea sau nu autorizație și aviz PSI.

„Când am dat acea declarație presei, eram într-o presiune foarte mare și greșeala mea este că nu am verificat atunci dosarul agentului economic. Eram foarte emoționat”, a mai precizat fostul edil al Sectorului 4.

UPDATE ora 16.57. Se pune în discuție administrarea ca proba a înregistrării video de pe YouTube în care primarul Piedone declara presei imediat după incendiu, că acel club funcționa legal.

Însă avocatul fostului primar al Sectorului 4 nu este de acord ca înregistrarea să fie folosită ca probă. Acesta a mai precizat că declarația dată de Cristian Popescu Piedone a fost dată a doua zi după tragedie, iar clientul lui, „În calitate de primar, trebuia să liniștească populația”.

Acum completul de judecată s-a retras pentru deliberare. De asemenea, pana de curent a fost remediată.

UPDATE ora 16.22. Primăria Sectorului 4 cere introducerea în cauză a statului român pentru a se asigura în mod efectiv despăgubirea părților civile. Avocatul care reprezintă instituția a spus că statul este cel care trebuia să ia toate măsurile pentru a proteja dreptul la viață.

UPDATE ora 15.55. Judecătorii cer lămuriri de la Daniela-Ioana Niță, patroana firmei care a furnizat artificiile de la care a pornit incendiul din clubul Colectiv, legat de un înscris depus de ea la dosar. Judecătoarea Adina Pretoria Dumitrache a anunțat că instanța vrea să vorbească cu firma din Bulgaria, de la care au fost importate artificiile.

De asemenea, avocatul lui Marian Moise, pirotehnistul care a aprins artificiile care au declanșat incendiul, cere expertizarea a două fotografii- probe la dosar- făcute în club, în seara respectivă.

Procurorii cer respingerea acestor cereri de suplimentare a probatoriului, la fel și avocații părților civile. Instanța va lua o decizie ulterior.

UPDATE ora 15.30. Între timp, au fost instalate două laptopuri, completul de judecători a revenit în sală, iar procesul a fost reluat.

UPDATE ora 15.20. Avocații din sală sunt revoltați că au fost ținuți în așteptare timp de o oră și jumătate, din cauză că a întârziat începerea procesului, apoi din cauza penei de curent. Între timp, grefierul a anunțat ca nimeni să nu părăsească sala de ședințe. Doi judecători ai Curții încearcă să găsească o soluție pentru înregistrarea audio a ședinței.

UPDATE ora 15.09. Procesul a fost suspendat până la ora 17.00. Avaria cuprinde o zona mai mare din jurul Palatului Justiției, iar compania Enel a anunțat că va remedia problema.

UPDATE ora 14.50. La această oră, a picat curentul în clădirea Curții de Apel București, iar procesele s-au întrerupt până la remedierea problemelor. Cristian Popescu Piedone, fostul primar al Sectorului 4, se află în sala de judecată.

Rudele victimelor de la Colectiv și câțiva supraviețuitori ai incendiului au început să se strângă în fața Curții de Apel București în semn de protest față de intenția schimbării inculpaților.

Eugen Iancu, Mihaela Iancu ȘI Adi Albu au fost printre primii sosiți în fața instanței. Aceștia au așezat cele 65 de fotografii ale celor dispăruți în urma tragediei de la Colectiv în fața instituției.

„Mulți oameni, autorități au greșit în urmă cu 5 ani, greșeli care au însemnat vieți pierdute. Vinovații trebuie să plătească”, a declarat Narcis Hogea, care și-a pierdut fiul în incendiul de la Colectiv.

„Acesta este băiatul meu. Cât timp voi trăi voi lupta în locul lui pentru dreptate”, a spus Mihaela Iancu, lângă fotografia fiului ei Alexandru, care a supraviețuit incendiului, însă a murit în spital.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 14

„Dacă vor fi schimbate încadrările inculpaților cred că nimeni nu va mai plăti pentru viețile pierdute la Colectiv”, a fost mesajul lui Adi Albu care și-a pierdut sora și verișoara în incendiul de la Colectiv.

Tragedia de la Colectiv şi tot ce a urmat apoi reprezintă, pentru întreaga societate, o „oglindă, pe care ne-o pune în față lipsa de asumare și de responsabilitate. E greu să ne uităm în oglinda aceasta, dar acolo ne vedem pe noi și putem să vrem să fie mai bine, să fim mai buni. Schimbarea încadrării juridice a principalilor acuzați din dosarul Colectiv ar înnegura cu totul această oglindă, ca atunci când moare cineva și oglinda este acoperită, deoarece nimic nu mai poate fi văzut în ea”, scriu organizatorii protestului de azi, pe pagina de organizare a evenimentului –  #65 pentru DREPTATE!.

● 65 de oameni au murit în urma incendiului care a izbucnit în clubul Colectiv în seara de 30 octombrie 2015.

Abuz în serviciu sau neglijenţă în serviciu?

Aceasta este întrebarea la care vor răspunde azi, în sala de judecată, procurorul de şedinţă, dar şi avocaţii inculpaţilor şi ai părţilor civile din dosar, înainte ca instanţa să ia o decizie.

Cristian Popescu Piedone, actualul primar al sectorul 5 şi primar al sectorului 4 la data producerii incendiului din Colectiv, a fost trimis în judecată de DNA, în aprilie 2016, şi apoi condamnat de Tribunalul Bucureşti, în decembrie 2019, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu cu producerea unor consecinţe deosebit de grave.

După cinci ani de proces, Curtea de Apel Bucureşti, care va da decizia definitivă în acest dosar, a pus în discuţie, din oficiu, pentru Piedone, funcţionarele din Primăria Sectorului 4 şi cei doi pompieri inculpaţi în dosar, eliminarea din lista acuzaţiilor a art. 309 din Codul Penal, care prevede că, pentru faptele care au produs consecințe deosebit de grave, limitele pedepsei se majorează cu jumătate.

În plus, completul format din judecătorii Adina Pretoria Dumitrache şi Andrei Viorel Iugan a cerut să se discute azi şi dacă, în cazul lui Piedone şi al funcţionarelor din primărie, vinovaţia a fost cu intenţie sau din culpă. Adică, dacă ei pot fi acuzaţi de „abuz în serviciu”, aşa cum susţin DNA şi Tribunalul Bucureşti, sau de „neglijenţă în serviciu”. 

Care e diferenţa dintre pedepse

Conform Codului Penal, abuzul în serviciu se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani, iar neglijenţa în serviciu, cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.

Cristian Popescu Piedone a fost trimis în judecată şi condamnat pentru două infracţiuni de abuz în serviciu ce au produs consecințe deosebit de grave. A primit 7 ani şi 6 luni de închisoare pentru prima infracţiune şi 3 ani de închisoare pentru a doua, iar în final, la pedeapsa cea mai mare i-a fost adăugată o treime din cealaltă, rezultând condamnarea de  la 8 ani şi 6 luni de închisoare.

Dacă acuzaţia va fi schimbată în „neglijenţă în serviciu”, fără să se mai reţină producerea de consecințe deosebit de grave, pedeapsa ar putea ajunge şi la 3 ani de închisoare, situaţie în care, potrivit Codului Penal, instanţa poate dispune suspendarea executării ei sub supraveghere.

DNA a cerut recuzarea judecătorilor

La termenul din 14 aprilie, completul de judecată a pus în discuţie şi varianta ca Primăria Sectorului 4 București şi ISUBIF să poată fi obligate direct la plata despăgubirilor către părţile civile, pentru infracţiunile de vătămare corporală din culpă şi ucidere din culpă,  independent de obligarea inculpaţilor pentru care au fost chemate, ca părţi responsabile civilmente, în acest proces.

La 21 aprilie 2021, DNA a cerut recuzarea celor doi judecători. Procurorii iau acum în calcul inclusiv o eventuală soluţie de achitare, conform unui document publicat de site-ul Lumea Justiției.

În cererea de recuzare a judecătorilor, DNA precizează că „aspectele puse în discuţie de instanţă, raportat la schimbarea încadrării juridice a faptelor, implică analiza incidenţei art.16 lit a-d Cod Procedură Penală (n.r. – acțiunea penală nu mai poate fi exercitată dacă: fapta nu există; nu e prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege; nu există probe; există o cauză justificativă sau de neimputabilitate), precum şi a dispoziţiilor art.17 alin. 2 Cod Procedură Penală (n.r. – acțiunea penală se stinge), întrucât o discuţie referitoare la soluţionarea acţiunii civile în procesul penal nu poate avea loc decât prin raportare la soluţionarea acţiunii civile”.

Cererea DNA, de recuzare a completului, a fost respinsă de Curtea de Apel Bucureşti.

Condamnările de la Tribunalul București

În decembrie 2019, Tribunalul București a pronunțat primele condamnări în dosarul Colectiv: 

● Cristian Popescu-Piedone – fost primar al Sectorului 4 şi actual primar al Sectorului 5: 8 ani şi 6 luni de închisoare; 
● Alin George Anastasescu – patron Colectiv: 11 ani și 8 luni de închisoare cu executare
● Costin Mincu – patron Colectiv: 11 ani și 8 luni de închisoare;
● Cătălin Paul Gancea – patron Colectiv: 11 ani și 8 luni de închisoare;
● Antonina Radu Antonina – pompier ISU: 9 ani și două luni de închisoare;
● George-Petrică Matei – pompier ISU: 9 ani și două luni de închisoare;
● Aurelia Iofciu – angajată primărie sector 4: 8 ani de închisoare;
● Luminiţa Larisa Ganea – consilier superior primărie sector 4: 7 ani de închisoare;
● Sandra Ramona Moţoc – referent superior primărie sector 4: 3 ani de închisoare cu suspendare
● Daniela Ioana Niţă – patron firmă de artificii: 12 ani și 8 luni de închisoare;
● Cristian Mihai Niţă – patron firmă de artificii: 3 ani și 6 luni de închisoare;
● Viorel Zaharia – pirotehnist: 9 ani si 8 luni de închisoare;
● Marian Moise – pirotehnist: 10 ani de închisoare;
● Clubul Colectiv SRL – 470 de zile amendă, cu o sumă corespunzătoare de 5.000 de lei pentru ziua de amendă și confiscarea sumei de 62.298 de lei;
● Golden Ideas Fireworks Artists SRL – 470 de zile amendă, cu o sumă corespunzătoare de 5.000 de lei pentru ziua de amendă;
● SC Noran Prompt Serv SRL – confiscarea sumei de 147.133 de lei.

Decizia nu este definitivă, iar verdictul finat va fi dat de Curtea de Apel Bucureşti.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro