Procesul de 9 miliarde de euro dintre foști angajați ai Petrom și Guvernul României care ar putea secătui bugetul țării

De fapt, a fost o chichiță găsită de guvernanți pentru a se asigura că salariații nu se vor opune privatizării. O chichiță care poate face o gaură de 9 miliarde de euro în bugetul țării, în condițiile în care judecătorii au decis că Guvernul României nu și-a respectat legea.

23.000 de oameni, păgubiți de stat

Pentru că nici până în ziua de azi acest lucru nu s-a întâmplat. Toate guvernele care s-au perindat au evitat să aplice legea, lăsându-i pe cei 23.000 de lucrătorii de la Petrom cu buza umflată.

Așa s-a ajuns ca statul să datoreze petroliștilor peste nouă miliarde de euro.

În anul 2015, foștii salariați Petrom s-au organizat pentru a da în judecată Guvernul României și a-l obliga să respecte legea. 

După patru ani, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis acțiunea salariaților și a impus Guvernului să adopte o hotărâre prin care să pună în aplicare dispozițiile din Ordonanța de Urgență (cea prin care s-a privatizat Petrom), în vederea vânzării de acțiuni ale OMV Petrom, până în limita de 8% din capitalul social, la același preț cu care au fost vândute acțiunile în cadrul procesului de privatizare. 

Recomandări

Elena Lasconi, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „Muncim și tot săraci suntem” | EXCLUSIV

Tot Înalta Curte a decis ca fiecare zi de întârziere în aplicarea deciziei să fie sancționată cu o amendă de 1.000 de lei pe zi pentru fiecare fost angajat, de la data pronunțării acestei decizii și până la executarea obligației.

Inexplicabil, și din acest moment, toate guvernele au ignorat să pună în aplicare decizia legiuitorului, lăsând ca datoriile să se acumuleze. Dacă facem un calcul simplu s-au adunat ceva bani în cei peste cinci ani de la decizia Înaltei Curți. (1.000 de lei pe zi ori aproximativ 2.000 de zile pentru fiecare salariat Petrom, adică pentru 23.000 de oameni). În prezent, statul, adică noi toți, trebuie să plătească fabuloasa sumă de peste nouă miliarde de euro, care crește cu fiecare zi de întârziere. Adică mult mai mult decât valorează 8% din acțiunile care se cuvin foștilor angajați din Petrom.

La acești bani se mai adaugă dividentele restante, inflația, dobânzile care se apropie de un miliard de lei.

Cum a apărut societatea care îi reprezintă pe foștii angajați

În 2021, o parte din salariații care au dreptul la acțiuni OMV Petrom au acceptat ca interesele lor să fie reprezentate de o societate pe acțiuni, prin încheierea mai multor contracte de cesiune. 

Recomandări

Ultimatum de 24 de ore pentru Putin: „Ori oprește agresiunea, ori le dau ucrainenilor rachete Taurus să atace Rusia”, anunță Friedrich Merz, favoritul la postul de cancelar al Germaniei

Astfel, a luat naștere societatea Petro Active Investiments Company SA, care a obținut toate drepturile, garanțiile și creanțele dobândite de 8.453 de salariați, prin decizia ÎCCJ din 2019.

Scopul declarat al firmei Petro Active Investiments Company a fost de a obliga Guvernul la tribunal să pună în aplicare decizia definitivă din 8 mai 2019, a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Decizie pe care Guvernul nu a pus-o în executare, așa că societatea-cesionar a promovat mai multe acțiuni în instanță care, în prezent, se află pe rolul Curții de Apel București.

Fondatorii societății au fost Elisei Crăciun (fostul ginere al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, care a precizat pentru Libertatea că a ieșit din firmă în martie 2024), Leonida Daniel Turbatu și Luciana Rădulescu (soacra avocatului Silviu Costinel Balaci care împreună cu Turbatu au fost de la început alături de salariații Petrom).

Și din acest moment, ignoranța guvernelor care s-au succedat în ultimii 20 de ani tinde să se transforme în cea mai mare țeapă postdecembristă. 

Recomandări

Filmul intervenției medicale în cazul lui Silviu Prigoană, prezentat pas cu pas de DSU: „Au efectuat fără oprire manevrele de resuscitare”

După mai multe modificări ale actelor constitutive și majorări de capital (ceea ce a dus și la înmulțirea acțiunilor), în 2023, în firmă sunt cooptați mai mulți acționari care au mirosit imediat că e rost de mulți bani la mijloc.

În prezent, asociații Petro Active Investiments Company SA sunt SSIF BRK Financial Group SA (care s-a băgat și în afacerea Roșia Montană și la care este acționar și Adrian Andrici), Lucrări de Sudură Linii de Căi Ferate SUDAREC SA (deținută de stat prin Compania Națională de Căi Ferate și o anume Elena Crăciun), ambele cu câte cu 1,36%, TULCIA LP din Scoția, Marea Britanie, cu o cotă de 5,17% și mai multe persoane fizice: Elisei Crăciun (5,35%), Voica Constantinescu (2,72%), Adrian Andrici (1,41%), Tiberiu Ionuț Albu (2,71%), Ioana Candida Drăgan (0,75%, fina lui Elisei Crăciun), Silviu Costinel Balaci (8,54%, avocatul care a rămas fidel angajaților Petrom), Daniel Florin Chiș (0,72%), Irina Mihaela Șerban (8,49%), Luciana Rădulescu (11,87%, fosta soacră a avocatului Balaci), George Cătălin Soitca (2,72%), Marius Petrică Zăvoianu (0,48%), Mihaela Neicu (1,02%), Leonida Daniel Turbatu (11,57%, avocat), Remus Rădvan (0,14%), Viorel Berbec (0,68%), Robert Andrei Guță (1,44%), Bogdan Mihai Ocroteală (1,91%), Mihnea Andrei Țăndărescu (2,22%), Carla Iuliana Ciulineț (2,04%), Anda Denis Radu (9,52%), Ionuț Cosmin Crețan (0,11%), Ionel Cătălin Neicu (1,02%), Lyckle Daaf Bies (5,44%) și Iulian Laurențiu Bucu (9,68%).

În prezent, Petro Active Investments Company SA reprezintă puțin peste 8.000 de foști salariați Petrom.

Premierul Nicolae Ciucă a oferit doar 1% foștilor angajați

În 2022, Guvernul Ciucă a încercat să scape de această povară și a hotărât să nu mai acorde petroliștilor 8% din acțiuni, ci doar 1%. Această decizie a înfuriat salariații Petrom care, văzând că le sunt diminuate drepturile, au mai deschis o serie de procese împotriva guvernului.

La sfârșitul anului 2022, Curtea de Apel București a admis cererea unor angajați Petrom de a obliga Guvernul să aplice hotărârea inițială care prevedea acordarea a 8% din acțiuni.

Pentru a-l forța pe premier, Curtea a hotărât și aplicarea unei amenzi prim-ministrului de 20% din valoarea salariului mediu brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere. Amendă pe care Marcel Ciolacu a moștenit-o, fără a încerca, în ultimii doi ani de mandat, să rezolva complicata situație conflictuală cu reprezentanții foștilor angajați ai Petrom. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro