Procesul HEXI PHARMA, aproape de final. Directoarea Flori Dinu s-a apărat, susținând că n-au fost atât de mulți morți din infecții nosocomiale ca să probeze ineficiența dezinfectanților!

În sala de judecată, toată lumea poartă măşti de protecţie. Mai puţin preşedinta completului, judecătoarea Lucreţia Postelnicu, care trebuie să conducă şedinţa. 

Flori Dinu se apropie de pupitru, ca să dea declaraţie în faţa instanţei, şi se bucură atunci când e anunţată că poate să-şi scoată masca. Vrea să citească declaraţia de pe foile din mână, însă judecătoarea îi spune că trebuie să vorbească liber şi să răspundă la întrebări.

Mă consider nevinovată. Sunt nevinovată. În condamnarea mea, instanţa de fond a înlăturat declaraţia mea, considerând-o nesinceră, fără a se aduce probe în acest sens.

Flori Dinu, director general Hexi Pharma:

Alături de HEXI PHARMA şi de Mihail Leva, fostul director de producţie, Flori Dinu este acuzată de Parchetul General că a coordonat activitatea de vânzări a companiei, asigurând plasarea pe piață, la majoritatea spitalelor mari din România, a unor produse biocide ineficiente, fapt ce a  contribuit la creşterea numărului de infecţii nosocomiale.

Recomandări

Cât a costat nesimțirea lui Iohannis

“În intervalul 1 iunie 2010 – 16 mai 2016, persoana juridică S.C. HEXI PHARMA CO S.R.L. a produs și comercializat către numeroase unități sanitare 41 de produse biocide din grupa principală 1. Dintre acestea, 39 de produse, comercializate către 340 de unități sanitare, au fost neconforme sub aspectul concentrației de substanțe active și al eficienței biocide.”

Rechizitoriul Parchetului General

Dosarul Hexi Pharma a pornit în urma unei investigații ample, publicată de Gazeta Sporturilor, în primăvara anului 2016.   

Dinu susţine că aceia din spital îi spuneau “dacă săpunul e suficient de emolient”.

Luni, în sala de judecată a Curţii de Apel Bucureşti, fosta directoare generală a HEXI PHARMA a susţinut că ea nu era responsabilă de producerea şi de calitatea biocidelor şi nici nu avea atribuţii în conceperea reţetelor de fabricaţie, de toate acestea se ocupa departamentul de producţie, sub supravegherea lui Dan Condrea.

“Eu mă ocupam de activităţile ulterioare încheierii contractelor de vânzare. Vorbeam cu clientul şi cu utilizatorii finali – asistenţi medicali, doctori, epidemiologi, şefi de secţie de la spitale – despre calitatea produselor. Dacă un săpun e suficient de emolient sau le irită pielea, ca urmare a folosirii.”

Recomandări

Problema accesului facil la locuințe în România. Vincze Enikő, activistă pentru dreptate locativă: „Gradul de profitabilitate contribuie masiv la creșterea permanentă a prețurilor” | Interviu

– Şi ce făceaţi cu informaţiile primite? întreabă preşedinta completului.
– Le comunicam domnului Condrea.

– La momentul respectiv, ştiaţi ce înseamnă concentraţie şi diluţie?
– Ştiam. Cunoşteam aceşti termeni, întrucât trebuia să fac şi promovarea produselor, iar pentru cele concentrate trebuia să explic cum se diluează. Erau informaţii care se regăseau şi pe etichete, şi pe fişele de securitate.

Cei cu care vorbeam eu, clienţii finali, îmi spuneau de fiecare dată că sunt mulţumiţi de eficacitatea produsului. Testau şi verificau, prin teste de autocontrol din care rezulta conformitatea produsului.

Flori Dinu, director general Hexi Pharma:

Flori Dinu: “Un produs poate să aibă şi 100% sau 0% substanţă activă”

Dinu Flori a fost trimisă în judecată de Parchetul General pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată. Este acuzată că a falsificat 49 de fișe de prezentare ale produselor HEXI PHARMA, fișe cu date de securitate și declarații de substanță activă, care au fost folosite de companie la Comisia Națională pentru Produse Biocide. 

Procurorii susţin că informaţiile despre concentrația de substanțe active și despre eficiența biocidă erau neconforme în vederea obținerii avizului de plasare pe piață a produselor.

Recomandări

Cine a ucis-o pe Geanina? Singurul suspect din anchetă, un profesor de istorie, a fost achitat definitiv, din lipsă de probe

În faţa Curţii de Apel Bucureşti, Dinu a declarat că aceia de la Comisia de Biocide i-ar fi explicat că, în cererile de avizare semnate de ea, substanţa activă era precizată doar “pentru a se vedea dacă produsele sunt toxice pentru mediu.”

Fosta directoare a HEXI PHARMA susţine că “nu există nicio normă în legislaţia europeană sau internă care să impună o anumită concentraţie de substanţă activă. Un produs poate să aibă şi 100% sau 0% substanţă activă.”

Este momentul în care cealaltă judecătoare de la prezidiu, Iuliana Ciolcă, îşi dă jos masca de protecţie şi începe să pună întrebări.

– Dar eficienţa unui produs nu se apreciază şi în funcţie de concentraţia substanţei active?
– Nu, răspunde Flori Dinu.

– Dar în funcţie de ce?
– În funcţie de rezultatul final, eficacitatea lui.

– Vi se pare logic să spuneţi că se apreciază în funcţie de rezultat, fără să aveţi în vedere ce a concurat la producerea lui?
– Produsul final are importanţă. În ceea ce priveşte eficacitatea, există pe piaţă produse care au acelaşi rezultat precum cele ale HEXI PHARMA, dar au o concentraţie mai mică.

– Aţi spus că un produs poate să aibă şi 0% substanţă activă. Ar putea fi eficient acest produs?
– Nu, recunoaşte Flori Dinu.

Judecătoare: “Înjumătăţirea concentraţiei are sau nu vreun efect?”

Fosta directoare a HEXI PHARMA este acuzată şi de participație improprie la infracțiunea de zădărnicirea combaterii bolilor. În apărarea ei, Dinu a declarat la Curtea de Apel Bucureşti că din înscrisurile aflate la dosar rezultă că “niciun spital nu stabileşte o legătură de cauzalitate între infecţiile nosocomiale şi calitatea produselor HEXI PHARMA. Produsele au fost eficiente, dacă au fost folosite conform indicaţiilor de utilizare.”

Din punctul meu de vedere, lucrurile sunt simple: dacă produsele nu ar fi fost eficiente, cred că am fi asistat la o rată a mortalităţii mult mai mare, din cauza infecţiilor nosocomiale.

Declaraţia lui Flori Dinu la Curtea de Apel Bucureşti:

Ea a spus chiar că, dimpotrivă, “ulterior interzicerii produselor HEXI, s-a constatat creşterea ratei de infecţii nosocomiale”.

Flori Dinu nu mai are nimic de adăugat, dar judecătoarea Ciolcă revine cu întrebări despre substanţa activă.

– Explicaţi-ne şi nouă, la HEXI CLOR, unde s-a constatat că substanţa activă nu era de 77,14%, cât se declarase în aviz, ci de doar 38,18%… În opinia dumneavoastră, reducerea la jumătate a unei concentraţii are sau nu efect asupra produsului final?
– Eu nu am lucrat cu substanţe active, dar, din câte am înţeles de la un chimist, testul făcut pe HEXI CLOR a fost eronat.

– Dar, în opinia dumneavoastră, înjumătăţirea concentraţiei are sau nu vreun efect?
– Nu ştiu. Cel mai în măsură să răspundă la acest lucru ar fi fost domnul Condrea. Am putea să testăm produsul şi să vedem.

– S-a şi testat. La Institutul Cantacuzino şi la un laborator din Italia, unde s-a dovedit ineficient. De ce una se trecea pe autorizaţie şi alta pe produs? De ce nu aţi trecut pe etichetă 38,18%?
– Eu sunt convinsă şi în momentul de faţă că tot ceea ce s-a precizat pe etichetă era conform cu produsul.

Substanţe ce apar la transport, “din reacţia unui alcool cu o altă substanţă”

Judecătoarea Ciolcă îşi continuă tirul de întrebări.

– La HEXI IOD şi POLYIODINE apar în compoziţie etanol şi, respectiv, 2-propanol. De ce existau în produse substanţe ce nu fuseseră declarate pe autorizare?
– E posibil ca substanţa să fi fost adăugată ulterior sau să fi apărut, în urma unor reacţii chimice datorate transportului, manipulării produsului.
– Încercaţi să ne spuneţi că un biocid poate să conţină orice, fără să fie verificat?

Preşedinta completului intervine şi spune că, “deşi am făcut chimie doar în liceu, nu am mai auzit să apară o a treia substanţă, un alcool, din cauza unei reacţii chimice de la transport.”

Însă Flori Dinu susţine în continuare că e posibil ca “din reacţia unui alcool cu o altă substanţă, având în vedere condiţiile de transport şi de depozitare, să fi rezultat un alt alcool, respectiv această substanţă (n.r. – etanol şi, respectiv, 2-propanol).”

Despre biocidul care avea Pseudomonas: “Au fost probleme cu apa”

– De mail-urile trimise de Popa Ioana lui Condrea şi dumneavoastră vă mai amintiţi? întreabă judecătoarea Ciolcă.
– Este adevărat, am primit nişte mail-uri de la Popa Ioana.

– Vă amintesc eu: cel din 28 septembrie 2011, în care scrie că BIXOL a fost testat la UNILAB şi încă prezintă Pseudomonas (n.r. – Pseudomonas Aeruginosa, denumirea ştiinţifică a bacilului piocianic, principala sursă a infecţiilor nosocomiale). Alt mail: “alcoolul etilic e contaminat”. Ce ne puteţi spune despre aceste mail-uri? Că aţi spus că nu ştiaţi ce se întâmplă…
– Din câte îmi aduc aminte, a fost o problemă în 2011, cert e că lotul respectiv nu a fost livrat către spitale. Dar eu eram doar în “CC” la mail-uri, primeam rapoarte zilnice de la producţie. Mi s-a comunicat şi mie, ca să ştiu că nu mai avem ce livra către spitale.

– Există şi o explicaţie pentru acea contaminare?
– Au fost probleme cu apa, care a fost contaminată, după cum mi-a explicat dl. Condrea. Apa trecea prin nişte filtre şi trebuia să fie sterilă. Era un germene foarte rezistent.

– La 28 mai 2016, în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi de la Judecătoria Sectorului 5 aţi declarat că “dacă exista o diferenţă de 3% a concentraţiei de substanţe active, trebuia anunţată Comisia de Biocide”.
– Când am declarat asta eram în stare de arest preventiv. Nu ştiu de ce am afirmat asta şi nu ştiu de unde am scos acel 3%.

Leva va fi audiat la următorul termen, care poate fi ultimul

Dinu Flori mai spune că spitalele erau obligate să testeze produsele achiziţionate de la HEXI PHARMA, pentru că era prevăzut în contractul de vânzare-cumpărare. “Dacă era o procedură de achiziţie, era obligatorie prezentarea unei mostre, care era testată. Mostra era luată din ce aveam în stoc, nu din lotul de produse care era livrat spitalului. Dar beneficiarii aveau obligaţia de a verifica conformitatea.”

Aproape două ore a durat audierea fostei directoare generale a HEXI PHARMA. La final, Mihail Leva, care precizase că ar vrea să vorbească şi el, a făcut un pas înapoi. “Iniţial am vrut să dau o declaraţie scurtă”, le mărturiseşte el judecătoarelor, “dar am văzut că sunt probleme cu concentraţiile – culmea! la HEXI CLOR, care era conform – şi prefer să dau declaraţie la termenul următor, pentru a veni cu precizări.”

Prima instanţă l-a condamnat pe Mihail Leva la 3 ani şi 8 luni de închisoare. HEXI PHARMA a primit o amendă penală de 2.600.000 de lei şi a fost obligată la plata unor prejudicii de peste 16 milioane de euro către 120 de spitale şi servicii de ambulanţă.

Următorul termen al procesului va fi pe 16 iulie, când urmează audierea lui Leva. Preşedinta completului le-a cerut avocaţilor să se pregătească pentru concluzii, căci şi-ar dori ca acesta să fie ultimul termen al procesului. 

Decizia Curţii de Apel Bucureşti va fi definitivă.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro