ComenteazăJudecat pentru o mită de 1,2 milioane de lei, Dumitru Buzatu a primit o veste bună cu doar câteva zile înainte să se împlinească un an de la flagrantul organizat de DNA. Procesul fostului șef din Consiliul Județean Vaslui revine în camera preliminară de la Curtea de Apel Iași.
Deși subiectele dezbătute în instanță vizau excepțiile ridicate de avocații lui Dumitru Buzatu și valabilitatea interceptărilor care au fost eliminate de prima instanță, judecătorii au decis că judecarea contestației în procedura camerei preliminare va fi reluată de la zero. Următorul termen este săptămâna viitoare.
„Față de dispozițiile art. 121 alin.2 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, având în vedere faptul că unul dintre membrii completului de judecată se află în concediu medical pentru o perioadă lungă de timp, fiind imposibilă reunirea completului pentru deliberare, apreciind că se impune reluarea dezbaterilor pentru respectarea principiului continuității completului de judecată, în temeiul art. 395 alin. 1 din Codul de procedură penală, repune cauza pe rol”, se arată în soluția de pe portalul instanței.
Cum a motivat Tribunalul Vaslui excluderea unor probe importante din dosarul DNA
Sentința în dosarul lui Dumitru Buzatu s-a amânat succesiv. Tribunalul Vaslui a admis o parte dintre excepțiile depuse de Dumitru Buzatu și au fost excluse o parte din probele care îi erau defavorabile fostului lider din PSD. Instanța a decis să nu aprobe înregistrările făcute de martorul denunțător în acest caz, omul de afaceri Emil Savin.
Aceste probe au fost eliminate pentru că instanța din Vaslui a invocat o decizie a ÎCCJ prin care se cerea un mandat special pentru aceste interceptări. Numai că decizia Înaltei Curți a intrat în vigoare la 10 luni distanță după ancheta DNA care l-a vizat pe Dumitru Buzatu. Astfel, procurorii au obținut doar un mandat obișnuit.
DNA contracarează motivația judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Vaslui afirmând că „nu a făcut o distincţie clară cu privire la natura juridică a nulităţii, pronunţându-se cu privire la nulitatea absolută a întregistrărilor ambientale efectuate de către colaboratorii Savin Emil și Bârzu Iulian”.
Mai mult, procurorii DNA afirmă că nu sunt îndeplinite condițiile în cazul de față nici în privința unei nulități relative. „Nu s-a produs nicio vătămare procesuală efectivă inculpaţilor care să nu poată fi înlăturată altfel decât prin desfiinţarea actului”, susțin procurorii DNA.
„Actele procesuale referitoare la măsurile de supraveghere tehnică, precum şi actele procedurale referitoare la punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică au respectat dispoziţiile legale în vigoare la data emiterii, astfel că nu poate fi pusă în discuţie nulitatea actelor procesuale şi procedurale şi nici aplicabilitatea dispoziţiilor art. 102 alin. 3 Cod procedură penală referitoare la sancţiunea excluderii unor probe, în ipoteza unei succesiuni de legi sau a unor succesiuni de intrepretări operând principiul tempus regit actum”, a susținut procurorul DNA la Curtea de Apel Iași, relatează vremeanoua.ro.