Procesul lui Sorin Oprescu. Judecătorii nu se înțeleg pe acuzația de abuz în serviciu și așteaptă noi probe până la toamnă

La 16 aprilie anul acesta, în loc să pronunţe verdictul, aşa cum stabilise, Curtea de Apel Bucureşti a anunţat că repune cauza pe rol, „pentru constituirea unui complet de divergenţă”, ceea ce înseamnă că judecătorii desemnați inițial nu au căzut de acord cu privire la decizia finală și acestora li se alătură un al treilea judecător. În aceste condiții, verdictul pe baza unui vot majoritar.

Ce probe noi cere instanţa

La termenul de azi, completul de divergenţă format din judecătorii Daniela Panioglu, Valentin Mihai şi Claudia Jderu întârzie în sala de judecată. Înaintea lor ajunge procurorul de şedinţă Elena Hach, fostă candidată la funcţia de procuror al Parchetului European. Îşi dă jos masca, o împătureşte, apoi desface încet sforile dosarului cu care a venit în sală.

Cei 9 inculpaţii din „dosarul Oprescu” sunt cu toţii prezenţi în sala de judecată. Îmbrăcat la costum, fostul primar al Capitalei aşteaptă, aşezat în capătul unei bănci, să înceapă şedinţa. După ce intră cei trei judecători, grefierul face prezenţa, apoi preşedinta Panioglu anunţă că unul dintre motivele de divergenţă e infracţiunea de abuz în serviciu reţinută în sarcina inculpatului Oprescu. Iar pentru a lămuri această chestiune, e nevoie de administrarea de noi probe.

Recomandări

Afacerile românești ale familiei Irinei Vlah, candidata prorusă la președinția Republicii Moldova. Opozanta Maiei Sandu, decorată de patriarhul Kirill

Tribunalul Bucureşti stabilise, în sentinţa din mai 2019, că fapta lui Sorin Oprescu, care, „în cursul anului 2014, folosindu-şi prerogativele de primar general al Capitalei, a impus funcţionarilor ACCU (n.r. – Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane), dar şi Direcţiei de Resurse Umane din subordinea sa, angajarea inculpatului Stanca Cristian (n.r. – zis „Grenadă”) în cadrul ACCU – asigurând promovarea inculpatului – prin crearea unui post de referent în cadrul acestei instituţii şi, ulterior, transformarea acestui post într-unul de inspector de specialitate (…), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu”.

Acum, completul de divergenţă de la Curtea de Apel Bucureşti solicită de la Primăria Capitalei următoarele informaţii:

– Dispoziţia Primarului General nr. 570/06.05.2011 pentru aprobarea Regulamentului privind ocuparea posturilor din cadrul instituţiilor/serviciilor publice de interes local;
– salariul net al lui Cristian Stanca din perioada 12.12.2013 – 16.02.2015.

Putea lucra la crematoriu fostul şofer?

După ce preşedinta completului, Daniela Panioglu, spune ce va conţine adresa instanţei către primărie, cei trei judecători se consultă între ei. Doar magistratul Valentin Mihai poartă mască de protecţie, dar sala e mare, iar de la prezidiu nu răzbat decât şoapte neinteligibile. „Nu, hai să facem aşa: dacă au fost cazuri…”, ridică tonul preşedinta completului. 

Recomandări

„I-am întins bucuros mâna și mi-a aruncat cu un lichid în față. Am crezut că îmi dăduse cu acid”. Fragmente exclusive din cartea „Patriot. Memorii” de Aleksei Navalnîi, care va apărea în România pe 22 octombrie (II)

Apoi tot ea anunţă, pentru întreaga sală de judecată, că Primăria Capitalei va trebui să precizeze şi „care era, în 2014, specialitatea universitară necesară pentru ocuparea funcţiei de inspector de specialitate”.

Procurorul de şedinţă Elena Hach nu se opune administrării acestor probe şi pune concluzii de admitere. La fel, şi avocaţii inculpaţilor. Apoi, judecătoarea Panioglu anunţă următorul termen al procesului: 9 septembrie 2021, când unul dintre inculpaţi va fi reaudiat.

Se vor împlini atunci 6 ani de când fostul primar al Capitalei e judecat, pentru luare de mită, spălare de bani, abuz în serviciu şi constituire a unui grup infracțional organizat. 

DNA: „Oprescu lua 10% din mita pentru contracte”

Sorin Oprescu a fost arestat preventiv în noaptea de 6 septembrie 2015, după ce, potrivit DNA, a încasat 25.000 de euro, parte din mita ce fusese primită pentru atribuirea unui contract de lucrări la Centrul Cultural Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului (CCPBPB). Banii erau în punga pentru cadouri pe care Bogdan Popa, director al ACCU, i-a dus-o lui Oprescu la vila din Ciolpani.

Recomandări

De ce crede fostul ministru Constantin Niță că merită eliberat mai repede din pușcărie: s-a spovedit, a văzut filme. Răspunsul judecătorilor

Devenit denunţător la DNA, Popa avea în acea seară tehnică de interceptare pe el, iar bancnotele din mită erau marcate. „Imediat după remiterea banilor, spunându-i-se «25 de la MOGOŞOAIA», reacţia inculpatului (Oprescu) a fost aceea de a spune «Da, da, da! Mulţam!»”, se arată în Încheierea din 30.09.2015 a judecătorului de drepturi şi libertăţi, prin care a fost prelungită arestarea lui Sorin Oprescu. După două luni, el a fost plasat în arest la domiciliu şi apoi sub control judiciar, iar la 19 noiembrie 2015, a fost trimis în judecată de DNA (https://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=6851). 

Procurorii acuză că primarul Capitalei a aderat la un grup infracţional organizat care, în perioada 2013-2015, a înfiinţat în administraţia locală a municipiului Bucureşti un sistem prin care operatorii economici ce doreau să primească anumite contracte din partea instituţiilor publice aflate în subordinea primarului trebuia să remită, sub formă de mită, o parte din profitul brut realizat. Printre contractele din bani publici condiţionate de primirea mitei erau şi lucrări efectuate în mai multe cimitire din Bucureşti (modernizare rețele de apă şi canalizare, reparaţii alei, etc.). Conform rechizitoriului DNA, Sorin Oprescu primea 10% din mită.

Apelul se judecă din iulie 2019

În 2016, cinci din cei 9 inculpaţi şi-au recunoscut vinovăţia şi au cerut să fie judecaţi prin procedura simplificată, care reduce cu o treime limitele pedepselor. 

3 ani şi jumătate a durat procesul la Tribunalul Bucureşti. „Sorin Oprescu a contestat în totalitate comiterea faptelor reţinute în sarcina sa, cu menţiunea expresă că «nu se regăseşte în argumentaţia actului de sesizare a instanţei»”, se arată în motivarea Tribunalului Bucureşti. La 13 mai 2019, judecătoarea Iosefina Pârvu a pronunţat prima decizie din acest dosar:

● Sorin Oprescu a fost condamnat la 5 ani şi patru luni de închisoare cu executare. Instanţa a dispus confiscarea celor 25.000 de euro, dar şi a sumei de 695.871 de lei, „exces de cheltuieli, peste cuantumul veniturilor realizate/declarate” de fostul primar al Capitalei în perioada 2013 – septembrie 2015;

● Bogdan Popa, fost director al CCPBPB şi, ulterior, al Administrației Cimitirelor și Crematoriilor Umane, a primit 13 ani și 4 luni de închisoare;

● Cristian Stanca, zis „Grenadă”, fostul şofer al primarului Capitalei – 7 ani şi 8 luni de închisoare;

● Mircea Constantinescu, fost director al Direcției Economice din Primăria Capitalei – 3 ani şi 4 luni de închisoare;

● Ruxandra Petroi Avasiloae, fost director general la CCPBPB – 2 ani şi 4 luni de închisoare cu suspendare;

● Florin Şupeală, zis „Sfântu”, fost director la CCPBPB – 4 ani de închisoare.

● Romeo Albu, zis „Romică” – 4 ani şi 11 luni de închisoare;

● Ion Niţă, zis „Ochelaristu” – 4 ani şi 4 luni de închisoare;

● Claudiu Bengalici, zis „Ben” – 4 ani şi 4 luni de închisoare.

Decizia nu e definitivă; ea a fost atacată de Sorin Oprescu, dar şi de procurorii DNA, iar dosarul se află, din iulie 2019, la Curtea de Apel Bucureşti.

Foto: Hepta

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro