- Procurorul Marian Delcea deschisese în 2014 dosarul traficului de organe și în 2017, dosarul sponsorizărilor oferite chirurgului clujean Mihai Lucan.
- Oficial, Delcea, care este procuror criminalist ca formație, a solicitat luni încetarea detașării la DIICOT și întoarcerea la Parchetul de pe lângă Tribunalul București.
- Marți, CSM i-a aprobat cererea.
- Apropiații magistratului susțin că el a fost presat să plece chiar când făcuse formele preliminare ca să-l rețină pe Lucan pentru luare de mită și să-i pună sub acuzare pe capii multinaționalelor farma, pentru dare de mită.
- Pe de altă parte, explicația neoficială a DIICOT e că Delcea n-a lucrat, vreme de doi ani, o plângere la adresa lui Carmen Dan și, brusc, a vrut s-o audieze, dar “în afara cadrului procedural”.
„Am nevoie de o inimă nouă”, i-a spus bărbatul celuilalt tip, aflat la capătul firului.
Cei care ascultau telefoanele, polițiștii judiciari, au crezut că e vorba despre un cod prin care omul, o persoană publică, cerea “o fată tânără”.
De fapt, el avea nevoie de un transplant de inimă, peste rând.
Dialogul a avut loc în 2011 și a fost primul fir din care, trei ani mai tîrziu, s-a deșirat “Dosarul Traficului de Organe”, cercetat de procurorul DIICOT Marian Delcea.
Magistratul a deschis dosarul în 2014. A audiat și a discutat neoficial cu zeci de oameni care au făcut transplant sau care n-au putut să facă, a insistat să se vadă cu rude ale celor decedați și cu medici din Cluj, rivali sau subordonați ai lui Mihai Lucan.
În tot acest timp, procurorul a început să considere dosarul o cruciadă personală împotriva corupției din Sănătate, spun unii dintre apropiați, care i-au observat îndeaproape obsesia.
Roche și Novartis, sponsorii asociației lui Lucan
În 2017, din cazul de trafic de organe, procurorul DIICOT a disjuns un alt dosar, legat de sponsorizările făcute de marile companii farma.
Delcea a observat că Lucan și societățile medicale pe care le controlează au primit sume mari de la multinaționale de medicamente.
Inițial, elvețienii de la Roche au fost sponsorii principali. Rezultatul? Un medicament imunosupresor al lor era recomandat de medicii conduși de Lucan în transplanturile de rinichi de la Cluj și nu numai. Costurile acestor medicamente cu care sunt îngrijiți bolnavii vulnerabili sunt foarte mari și ele sunt decontate din bani publici, de Casa de Asigurări de Sănătate.
La un moment dat, prin 2011, concurenții de la Novartis, tot elvețieni, au luat locul celor de la Roche în preferințele lui Lucan. Au devenit sponsorii principali ai Societății Române de Boli Genito-Urinare. Urmarea imediată a fost că medicamentele lor au devenit utilizate prioritar în sistemul de transplant clujean.
Donațiile și sponsorizările către medici, spitale și asociații medicale nu sunt, în sine, o ilegalitate. Companiile sunt obligate doar să declare banii oferiți și să-i pună într-o bază de date publică.
DIICOT a cerut documentele interne de la marile companii. Și aici a găsit surprize.
Ce a găsit DIICOT în actele multinaționalelor
Roche, Novartis, Astellas (asociat japonez al lui Novartis), Romastru (distribuitor), Pfizer și GlaxoSmithKline au răspuns cererii procurorilor DIICOT. Documentele lor au fost luate la mână.
La unele dintre firme, liniile de cheltuieli pe promovare de branduri se regăseau proporțional în donațiile către Lucan și, mai departe, în prescripțiile medicamentelor de la Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal din Cluj-Napoca, condus de Lucan.
Institutul Clinic din Cluj este numărul 1 în România în transplant de rinichi.
O parte din acești bani de la firmele de medicamente ieșeau din Societatea Română de Boli Genito-Urinare, care aparține breslei, și mergeau către cheltuieli în folosul lui Lucan, susțin procurorii în actele dosarului.
Urmau să fie audiaţi şefii din companiile farma
La sfârșitul lunii iunie și începutul lui iulie 2019, procurorul Marian Delcea a trimis către structurile specializate ale Poliției Române cereri de identificare a unor persoane din marile companii farma, pe care urma să le audieze. Aceste acte există în dosar.
Au fost vizate, în principal, conducerile din România ale Roche și Novartis, dar și directori ale celorlalte multinaționale care i-au dat bani lui Lucan. Directorii firmelor ar fi devenit suspecți, iar cei de pe traseul banilor, cu funcții mai mici, martori. Lucan urma să fie și el pus sub acuzare.
Firmele au aflat, la rândul lor, pentru că au primit de la DIICOT cereri privind datele angajaților care urmau să fie chemați.
Plângerea necercetată împotriva lui Carmen Dan
În scurt timp, Delcea a fost chemat, susțin surse din apropierea lui, la conducerea DIICOT și i s-a reproșat întârzierea unor “lucrări”, termen uzitat de procurori pentru dosare sau plângeri.
Reproșul are un temei factual.
Prins în dosarul Lucan și în cel al traficului de organe, Delcea a neglijat alte cazuri.
Printre ele se numără o plângere făcută de o persoană din Teleorman la adresa lui Carmen Dan, în perioada în care era ministru al internelor, despre falsa angajare a unor apropiați politici, genul de abuz care i-a adus condamnarea lui Liviu Dragnea.
“Vreme de doi ani, procurorul Delcea n-a făcut nimic cu această plângere”, susține un oficial din DIICOT, sub condiția anonimatului.
“Iar când a vrut s-o cheme pe Carmen Dan, când încă era ministru, a făcut-o în afara cadrului procedural”. Ce înseamnă asta?
Delcea nu a deschis nici un dosar și atunci mărturia lui Carmen Dan nu putea fi folosită. E impardonabil pentru un procuror cu 20 de ani vechime să nu știe acest lucru
sursă din DIICOT
Cine a preluat dosarul
Conform deciziei CSM, Marian Delcea va reveni, la cererea sa, la Parchetul de pe lângă Tribunalul București. Se va ocupa de infracțiuni de crimă.
Dosarul de la DIICOT cu darea și luarea de mită de la companiile farma a fost repartizat unui alt procuror.
“E o doamnă nou venită în DIICOT, de la un Parchet de Judecătorie și nu are experiența necesară unui caz complex”, susțin sursele judiciare, care sunt pesimiste că multinaționalele farma vor fi confruntate.
“Nu e adevărat, dosarul va continua”, susține o altă persoană din conducerea DIICOT.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro