ComenteazăPotrivit surselor citate, anchetatorii au dispus clasarea cauzei şi în cazul Amaliei Renata Bendeac, lui Mihai Horia Niculae, Cristinei Rentea, Ramonei Gabriela Dima şi Nicoletei Davidescu, pentru aceleași considerente.
Procurorii au mai hotărât ridicarea sechestrului instituit asupra unui imobil deţinut de Narcis Neaga, dar şi restituirea cauţiunii stabilite anterior.
În decembrie 2015, Narcis Neaga a fost pus sub control judiciar de DNA, fiind stabilită o cauţiune de 300.000 de lei.
Potrivit procurorilor, în 15 mai 2014, Narcis Neaga, în calitate de director general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA (CNADNR), ar fi suspendat abuziv un contract de servicii privind supervizarea lucrărilor la autostrada Orăştie – Sibiu şi a plăţilor aferente acestuia, cu încălcarea dispoziţiilor contractuale, a condiţiilor FIDIC (Federaţia Internaţională a Inginerilor Consultanţi) şi a dispoziţiilor legale.
DNA susținea că Neaga a desemnat Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Braşov pentru a superviza lucrările de construcţie a autostrăzii şi pentru a îndeplini obligaţiile contractuale în perioada de desfăşurare a contractelor de lucrări privind: ”Proiectare şi execuţie Autostrada Orăştie – Sibiu, Lot 3: km 43+855 – km 65+965, ”Proiectare şi execuţie Autostrada Orăştie – Sibiu, Lot 3: km 65+965 – km 82+070′. Ulterior, el ar fi reziliat contractul de supervizare în condiţii nelegale şi ar fi refuzat plata facturii emise de către liderul asocierii care asigurase iniţial serviciile de supervizare a lucrărilor şi ar fi refuzat decontarea facturii din fondul de coeziune (fonduri europene).
„Ulterior, printr-o Sentinţă arbitrală, Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României a admis în parte cererea formulată de liderul asocierii care asigurase iniţial serviciile de supervizare a lucrărilor şi a obligat CNADNR SA la plata sumei de 3.139.109,20 lei plus TVA, precum şi a penalităţilor de întârziere, calculate de la 15 mai 2014 până la 23 decembrie 2014, data înregistrării cererii arbitrale”, mai spun procurorii.
Anchetatorii mai susțineau că o consecinţă a acestor lucruri a fost plata, de la bugetul de stat, și nu din fondul de coeziune, către liderul asocierii căreia i s-a reziliat contractul de supervizare a sumei de peste 3,1 milioane lei, a penalităţilor aferente, precum şi plata serviciilor de supervizare.