ComenteazăÎn cazul majorității inculpaților procurorul DNA a cerut condamnarea pentru fapta de constituire sau aderare la un grup infracțional organizat, al cărei maximum de pedeapsă prevăzut de legea penală în vigoare este de zece ani.
O altă faptă pentru care procurorul DNA a cerut condamnarea în cazul lui Viorel și Andrei Hrebenciuc, dar și a altor inculpați din acest caz, este cea de spălare a banilor și complicitate sau instigare, condamnarea maximă ce poate fi dată pentru fapta principală de spălare fiind de 12 ani de închisoare.
Miercuri, instanța a ascultat pledoariile finale ale acuzării, iar procurorul a explicat ce măsuri ar trebui să ia judecătorul în raport de probele ce clădesc acuzațiile în dosar față de ce trimiși în judecată, și a avocaților care vor încerca să demonteze punctual fiecare dintre acuzații.
Procurorul DNA le-a spus judecătorilor că în dosar este vorba despre cea mai mare retrocedare din România. De asemenea, procurorii au susținut că „pe durata unor ani inculpații au corupt și disprețul lor față de valorile ocrotite de legea penală trebuie sancționat”.
Procurorii DNA cer ca Adam Ioan să fie condamnat la pedeapsă cu închisoarea pentru instigare.
În cazul lui Viorel Hrebenciuc, procurorii cer ca acesta să fie condamnat pentru constituire de grup infracțional și trafic de influență, iar pedeapsa să fie cu executare, în cuantumul prevăzut de lege.
În cazul judecărorului Ordog Lorand, procurorii cer ca acesta să fie condamnat pentru abuz în serviciu și luare de mită. „Legea veche e cea favorabilă în cazul său”, consideră procurorul.
În cazul lui Andrei Hrebenciuc, procurorii cer ca acesta să fie condamnat pentru constituire de grup infracțional și au cerut schimbarea încadrării faptei de spălare de bani în cea de instigare la spălare de bani. Procurorii cer condamnare și pentru această din urmă faptă.
Pentru Tudor Chiuariu, procurorii cer condamnare pentru constituire de grup infracțional, trafic de influență și complicitate la abuz în serviciu, iar pedepsele să fie cu executare.
Pentru Adam Roxana și Gabriel Rodica Zaharia fostă Strudza, s-au cerut de asemenea pedepse cu executare pentru faptele de care sunt acuzate.
Pedeapsă cu executare s-a cerut și în cazul lui Adam Crăciunescu.
Scurt istoric al dosarului retrocedărilor
Dosarul a fost trimis în judecată în ianuarie 2015, iar până în prezent au avut loc peste 60 de termene de judecată.
În octombrie 2015, Viorel şi Andrei Hrebenciuc, dar şi fostul deputat Ioan Adam şi-au recunoscut faptele și au cerut să fie judecaţi prin procedura simplificată.
Fostul deputat Hrebenciuc a admis în fața judecătorilor că este vinovat de ce îl acuză procurorii DNA şi a povestit că a acceptat să intervină pe lângă funcţionarii unor instituţii din Bacău pentru ca Paltin Gheorghe Sturdza să intre în posesia a 43.000 de hectare de pădure.
În schimbul intervenţiei, el urma să primească 12.000 de hectare, prin încheierea unui act adiţional pe numele fiului său, Andrei.
Fostul deputat Hrebenciuc este judecat pentru constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi spălare a banilor.
În acest dosar, fostul deputat Ioan Adam este acuzat de instigare la abuz în serviciu, constituirea unui grup infracţional organizat, cumpărare de influenţă, în vreme ce fostul ministru al Justiţiei Tudor Chiuariu este judecat pentru constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi spălarea banilor.
Protagoniști de seamă
Alături de cei trei au fost trimişi în judecată Lorand Andras Ordog, judecător în cadrul Tribunalului Covasna, Paltin Gheorghe Sturdza (beneficiarul retrocedării), Iosif Kadas, Constantin Bengescu, Sorin Ion Iacob, Jănică Poenaru, Ioan Gheorghe Varga, Daniel Constantin Călugăr, Ioan Mătăşel, Gabriela Rodica Zaharia, Anca Roxana Adam (soţia deputatului Ioan Adam, judecătoare la Tribunalul Braşov), Iulian Durlan (primar al comunei Căiuţi, judeţul Bacău), Adam Crăciunescu (directorul general Romsilva).
În cazul tuturor acuzaţiile se referă la retrocedarea ilegală a 43.227 hectare teren forestier în judeţul Bacău în favoarea lui Paltin Sturdza şi în defavoarea Romsilva.
Prejudiciul calculat de DNA în acest caz se ridică la 1.421.800.870 de lei, respectiv 303.888.615 de euro) și reprezintă contravaloarea terenului.
Înțelegerile de la instanță
Procurorii anticorupție spun că în 17 aprilie 2012, în urma unei înţelegeri prealabile, la solicitarea lui Ioan Adam, un complet de judecători de la Tribunalul Covasna, din care făcea parte şi Lorand Andras Ordog, a dispus admiterea unui recurs în materia fondului funciar şi reconstituirea dreptului de proprietate pentru o mare suprafaţă de teren forestier şi de teren agricol, situată pe raza judeţului Bacău, în favoarea lui Paltin Sturdza şi în defavoarea Romsilva.
Anterior, în luna iunie 2010, judecătorul Lorand Andras Ordog a primit de la Ioan Adam suma de 10.000 de euro, pentru a formula o soluţie favorabilă clientului acestuia din urmă, Paltin Sturdza. Banii au fost primiţi chiar în biroul judecătorului de la Tribunalul Covasna.
După ce a primit banii, judecătorul Ordog, împreună cu membrii completului, a admis recursul împotriva unei sentinţe pe care a casat-o şi a trimis cauza spre rejudecare instanţei care a pronunţat hotărârea atacată, Judecătoria Sfântu Gheorghe.
În luna martie 2012, Ordog i-a cerut lui Ioan Adam 50.000 de euro pentru a-i da o soluţie favorabilă lui Paltin Sturdza.
Ulterior, după luarea deciziei, Ioan Adam i-a dat magistratului suma de 10.000 de euro din banii promişi anterior.
Decizie nelegală, cumpărată
Anchetatorii DNA susţin că decizia judecătorească ar fi fost pronunţată în contradicţie evidentă cu principiile de drept şi cu starea de fapt reală, fără prezenţa vreunui înscris nou care să schimbe starea de fapt reţinută de instanţele anterioare, fără a se efectua vreo expertiză în cauză, fără a clarifica cu probe cine a avut calitatea de proprietar deposedat în anul 1945.
Conform DNA, după pronunţarea deciziei civile a Tribunalului Covasna, Ioan Adam, împreună cu Paltin Sturdza, Daniel Călugăr, Ioan Varga, Dan Bengescu şi Viorel Hrebenciuc, a constituit şi coordonat un grup ce urmărea să obţină venituri prin cumpărare de influenţă sau folosirea nelegală a influenţei cu scopul de a urgenta punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate asupra terenurilor forestiere, precum şi o cât mai rapidă vânzare a terenului forestier dobândit prin hotărârea judecătorească menţionată.
La începutul anului 2013, Ioan Adam şi Paltin Sturdza le-au promis celorlalţi membri ai grupului, pentru “serviciile lor”, bani sau alte foloase (achiziţionarea unei părţi din teren la un preţ foarte mic raportat la valoarea de piaţă).
În acest scop, membrii grupului urmăreau să intervină asupra funcţionarilor cu atribuţii la nivelul instituţiilor locale, astfel încât aceştia să urgenteze îndeplinirea actelor ce intră în atribuţiile lor de serviciu sau să îndeplinească acte contrare acestor îndatoriri (de exemplu, să nu se formuleze plângeri în instanţă împotriva deciziilor Comisiei judeţene de fond funciar Bacău).
Și-a băgat fiul în grupul infracțional
Ulterior, acestui grup infracţional i s-a alăturat Andrei Hrebenciuc, care, pentru a ascunde adevărata natură a provenienţei bunurilor promise tatălui său de Adam şi Sturdza, a determinat administratorul firmei SC Reşedinţa Vârstnicilor SRL să încheie un contract prin care această societate a dobândit calitatea de promitent cumpărător alături de Dan Bengescu pentru suprafaţa de 43.277 ha, la preţul de 2.500 de euro/ha.
În contextul acestor demersuri pentru retrocedarea suprafeţei de teren forestier către Paltin Sturdza, în luna noiembrie 2012, Ioan Varga şi Daniel Călugăr i-au promis lui Tudor Chiuariu 2,5 milioane de euro pentru ca acesta să intervină pe lângă funcţionarii publici ai Comisiei Judeţene de aplicare a legilor fondului funciar din cadrul Prefecturii Bacău, Romsilva – Direcţia Silvice Bacău şi OCPI Bacău, cu scopul de a-i determina pe aceştia fie să urgenteze, fie să să-şi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu privind punerea în executare a deciziei Tribunalului Covasna.
Influență mascată prin contract de asistență juridică
Ulterior, cumpărarea de influenţă a fost disimulată prin încheierea unui contract de asistenţă juridică încheiat cu Tudor Chiuariu, potrivit căruia suma de 2 milioane euro urma a fi plătită cu titlu de onorariu fix şi 500.000 euro, cu titlu de onorariu de succes la data predării titlurilor de proprietate.
În acelaşi context, la data de 12 aprilie 2013, a avut loc o întâlnire între Paltin Sturdza şi Tudor Chiuariu, ocazie cu care acesta din urmă l-a asigurat de influenţa pe care o avea asupra funcţionarilor publici din judeţul Bacău implicaţi în procedura de punere în executare a deciziei Tribunalului Covasna.
Totodată, Chiuariu i-a pretins acestuia suma de 3 milioane euro pentru a obţine, cu ajutorul influenţei sale asupra respectivilor funcţionari, punerea în posesie a unui lot de aproximativ 6.000 de ha, din cele 43.227 ha teren forestier.
DNA arată că, prin cooptarea lui Tudor Chiuariu în interiorul grupului, acesta a dobândit şi asumat un rol esenţial, în sensul că, sub coordonarea lui Ioan Adam şi Paltin Sturdza, şi-a folosit influenţa politică dată de calitatea de parlamentar şi fost ministru al Justiţiei pentru a interveni pe lângă funcţionarii publici din cadrul Prefecturii Bacău, OCPI Bacău, Direcţia Silvică Bacău în scopul urgentării punerii în executare a deciziei Tribunalului Covasna.