„Nimeni nu e vinovat de moartea ei” Dosarul pacientei dispărute și găsite moartă după 6 zile în boscheții din curtea Spitalului Obregia, închis din nou de procurori

• Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 a închis dosarul zilele trecute, deşi noua anchetă, în loc să lămurească, măreşte misterul din jurul morţii pacientei dispărute.
• Procurorii spun că Victoria Trandafirescu „s-a aflat tot timpul în locul în care a fost ulterior găsită decedată”. Dar directorul spitalului a declarat în anchetă că, a doua zi după dispariţie, el a mers „pe jos, dintr-un capăt în altul al locului unde a fost găsită pacienta, însă ea nu se afla acolo”.
• Femeia a fost găsită, doar cu ajutorul unui câine de urmă, pe un teren plin de bălării şi de boscheţi înalţi din curtea spitalului. „Se luaseră măsuri pentru îngrijirea spaţiilor verzi”, spun acum procurorii.  
• Judecătorul care ceruse redeschiderea anchetei avertiza că „a considera că nicio persoană nu trebuie să răspundă penal în astfel de situații ar crea un precedent periculos”.

Cum a dispărut pacienta şi cum ea a fost căutată 

Victoria Trandafirescu a lucrat la fabrica de medicamente din Bucureşti şi s-a pensionat pe caz de boală. După ce a rămas văduvă, starea ei de sănătate s-a agravat, iar în 2017 a fost diagnosticată cu schizofrenie paranoidă.

Locuia împreună cu fiica, Anca Muntean. Aceasta spune că mama ei urma tratamentul recomandat de medic şi devenise aproape independentă. Dar în vara lui 2018, a început să aibă dureri de cap şi reacţii întârziate, iar Anca Muntean, temându-se să nu fie un AVC, a sunat la 112. 

Recomandări

Un tată și-a manipulat psihologic fiul pentru a-și demoniza mama. Bărbatul a fost condamnat la închisoare, sentință fără precedent în România

Victoria Trandafirescu a fost dusă cu salvarea şi internată în Spitalul de Psihiatrie „Alexandru Obregia”, de unde a dispărut pe 2 august 2018 şi unde a fost găsită moartă, şase zile mai târziu. Iată cronologia acelor zile, reconstituită din documentele aflate la dosar:

Joi, 2 august. În jurul prânzului, Victoria Trandafirescu îşi sună fiica, de pe telefonul unui medic rezident, şi o roagă să-i aducă îngheţată. Apoi merge în salonul unde era internată, primeşte masa de prânz, tratamentul medical, iar un pic mai târziu, iese din clădirea Secţiei XI, spunându-i unei asistente că „merge în curte, ca să fumeze”. Asistenta se uită pe geam și o vede cum stă pe o bancă. La ora 15.48, pe camerele de supraveghere video din curtea spitalului apar ultimele imagini cu Victoria Trandafirescu: e îmbrăcată într-un capot lung şi înaintează încet pe lângă Secţia XI, îndreptându-se spre interiorul curții spitalului. 

Recomandări

Cu banii la vedere. PSD a cheltuit 90% din suma totală pusă la bătaie de candidații la Președinție în prima săptămână de campanie

După o oră şi jumătate, Anca Muntean ajunge la spital şi constată că mama ei e de negăsit. Asistentele o caută, împreună cu ea, apoi îi spun că pacienta „a plecat, cu siguranță, din spital”. Una dintre asistente anunţă poliţia. 

Vineri, 3 august. Deşi încă dispărută, Victoria Trandafirescu este externată din spital, pentru că legea spune că aşa se procedează în cazul „absenţei nejustificate a pacientului, pe o perioadă mai mare de 8 ore”. La poliţie, cei care cercetează dispariţia doamnei Trandafirescu îi spun fiicei ei „că există varianta ca mama să fi fugit din spital și să fi pățit ceva”. Niciun poliţist nu se gândeşte să verifice, pe camerele de supraveghere video, dacă persoana dispărută a ieşit sau nu din curtea acelui spital.

Recomandări

Infractori prinși cu ajutorul inteligenței artificiale. Profesor dr. Vlad Niculescu Dincă: Trebuie să înțelegem aceste „unelte”, altfel există un risc real să fim toți tratați ca suspecți | Interviu

Sâmbătă, 4 august. Rudele pacientei sunt cele care vor să verifice imaginile de pe camerele de supraveghere video. Anca Muntean și soțul ei, Robert Muntean, merg la spital şi cer să vadă înregistrările din ziua dispariţiei. Contactat telefonic, directorul spitalului, dr. Andrian Țîbîrnă, îi refuză şi le transmite că doar poliția poate avea acces la imagini. Robert Muntean sună la 112, iar la spital ajung doi poliţişti. Cer şi ei să vadă imaginile, dar li se spune că poliţia trebuie să trimită o solicitare scrisă.   

Duminică, 5 august. Cei de la Poliţia Sectorului 4, care investighează dispariţia, o caută pe Victoria Trandafirescu prin spitalele de urgenţă şi prin centrele de ajutor social din Bucureşti, dar şi acasă la o femeie care fusese internată în același salon cu ea. 

Luni, 6 august. Abia în a patra zi de căutări, poliţiştii trimit o cerere scrisă către conducerea Spitalului Obregia, pentru a obţine imaginile de pe camerele video. Directorul spitalului a declarat la Parchet că a aprobat cererea pe loc, dar în acea zi, „din ce mi-au spus cei de la tehnic, poliţia a venit cu un memory stick care avea o capacitate foarte mică. Volumul de imagini era foarte mare, aşa că au revenit a doua zi, cu un hard”.

Marţi, 7 august. Poliţiştii se uită pe înregistrările camerelor video, alături de Robert Muntean, şi astfel descoperă că femeia pe care o căutau de 5 zile nu ieşise pe poarta spitalului. Era acolo, în curte. Unde imaginile cu ea se termină, aleea se bifurca, iar drumul din dreapta ducea spre un teren din curte, plin de vegetaţie sălbatică.

Miercuri, 8 august. Poliţiştii o caută pe Victoria Trandafirescu în curtea spitalului. Nu găsesc nimic, dar aduc şi un câine de urmă, care se îndreaptă imediat spre acel teren şi, după numai 50 de metri, o găseşte pe femeie. Ea murise, abandonată printre bălăriile înalte, la câțiva pași de clădirea secției unde fusese internată. Poliţiştii notează, în procesul-verbal, că au găsit cadavrul „la aproximativ 5 metri de baza unei clădiri (Centrul Toxicomani – n.r.), într-o zonă cu vegetație abundentă. Cadavrul era îmbrăcat cu o cămașă de noapte, șosete de culoare roz, papuci albaștri și halat multicolor”. 

De ce şi când a murit Victoria Trandafirescu

Legistul chemat la faţa locului a apreciat că „decesul poate data din 7.08.2018”. Pe trupul femeii au fost găsite două vânătăi mai vechi (pe braţul stâng şi la genunchiul drept), dar şi un cucui, produs recent, „prin lovire cu sau de corp dur”. Dar aceste leziuni, notează legistul, nu au nicio legătură cu cauza morţii care „a fost neviolentă” „şi s-a produs prin stop cardiorespirator”, apărut pe fondul bolilor preexistente.

În 2020, a fost efectuată o nouă expertiză medico-legală, care concluziona că „cel mai probabil, decesul s-a produs cu două zile anterior descoperirii cadavrului”, adică pe 6 august 2018.

Dar Comisia superioară Medico-Legală, care a avizat acest raport, a schimbat din nou data decesului, stabilind că el „a survenit, cel mai devreme, la 5.08.2018”.

Un lucru e clar: cel puţin în primele trei zile după dispariţia sa, Victoria Trandafirescu a fost în viaţă. Iar „intervenţia medicală la momentul pierderii stării de conştienţă ar fi putut oferi şanse de supravieţuire”, se arată în ultima expertiză medico-legală, efectuată anul trecut.

Prima clasare, urmată de redeschiderea dosarului 

Pe 8 august 2018, când Victoria Trandafirescu a fost găsită decedată, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă. Apoi, procurorii au schimbat încadrarea juridică a faptei, în omor, dar în luna mai 2021, au dispus clasarea cauzei, pe motiv că „fapta nu este prevăzută de lege penală”. 

„În mod evident, găsirea pacientei la scurt timp după dispariţie ar fi crescut şansele sale de supravieţuire, însă găsirea acesteia abia în data de 8.08.2018 nu poate fi imputată niciunei persoane”, spune Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, în ordonanţa de clasare.

Rudele pacientei decedate au contestat decizia, iar în septembrie 2021, Tribunalul Bucureşti a hotărât că ancheta trebuie redeschisă. 

„Nu se poate aprecia că demersurile autorităților, de găsire și salvare a victimei, au fost eficiente”, subliniază judecătorul, în motivarea deciziei sale. El adaugă că „a considera că nicio persoană nu trebuie să răspundă penal în astfel de situații ar crea un precedent periculos, iar pe viitor, s-ar aprecia că se poate proceda în aceeași manieră, întrucât nimeni nu răspunde penal”. Iar „o astfel de variantă nu există”, consideră judecătorul.

Magistratul a cerut să fie identificaţi cei din cauza cărora nu au fost vizionate mai devreme imaginile de pe camerele video din curtea spitalului. „Nevizionarea acelor înregistrări video de către personalul spitalului la momentul oportun, cât mai aproape de data constatării dispariției, se constituie într-o culpă a persoanelor cu responsabilități în acest sens și se înscrie în lanțul cauzal care a determinat decesul victimei, care nu a avut o șansă reală de salvare, deși se afla într-o stare critică”, arată magistratul.

A doua clasare: „normele legale au fost respectate”

Dosarul s-a întors la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, care a schimbat din nou încadrarea juridică a faptei, din omor, în ucidere din culpă. Iar în februarie 2022, cauza a fost declinată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 care, pe 29 ianuarie anul acesta, a dat o nouă soluţie de clasare.

Nu se poate susţine că există o legătură de cauzalitate între vegetaţia existentă în curtea spitalului şi decesul pacientei sau între faptul că familia nu a avut acces la înregistrări în data de 4.08.2018 şi decesul pacientei, în condiţiile în care normele legale şi procedurile interne au fost respectate.

Ordonanţa de clasare a Parchetului dpl Judecătoria sectorului 4:

Martorii audiaţi în dosar descriu acel teren din curtea spitalului: „acoperit cu vegetaţie deasă”, era „o zonă greu accesibilă” şi „pustie, în care creșteau bălăriile în neștire”, de „2-3 metri înălțime”, „un izvor de infecție și de șobolani”. 

Rătăceau printre bălării, crezând că ajung la biserică

Pe acel teren au fost, cândva, nişte sere şi o fermă de animale în care pacienţii spitalului de psihiatrie făceau terapie prin muncă. Acum, mai rămăsese doar o căsuţă unde, în august 2018, locuia o îngrijitoare a spitalului. Ea a declarat, în anchetă, că, de multe ori, i-a văzut pe acolo pe pacienţii care rătăceau printre bălării, crezând că ajung la biserica învecinată cu spitalul, deşi „de fapt, drumul se înfundă”.

Şi agenţii de pază ai spitalului, care au încercat s-o găsească pe pacienta dispărută, au fost audiaţi şi au declarat că, pe acel teren, „căutările au fost îngreunate, din cauza vegetaţiei foarte bogate, vizibilitatea fiind împiedicată”. 

Acea zonă reprezenta un pericol pentru oricare dintre pacienţii spitalului de psihiatrie. Şi judecătorul care în 2021 a decis redeschiderea dosarului sublinia că „în lanțul cauzal se înscrie și conduita spitalului, de a nu lua toate măsurile de prevedere în curtea instituției în care sunt internate persoane cu afecțiuni psihice, care adesea sunt și sub incidența unei medicații puternice”.

Exista oricând posibilitatea ca pe acel teren viran, accesibil oricăror persoane, să pătrundă acestea, deși se află într-o stare de vădită vulnerabilitate, de a nu putea fi găsite, dacă ar fi în stare de inconștiență, din cauza vegetației neîngrijite, cum de altfel s-a și întâmplat.

Decizia din 2021 a Tribunalului București, de redeschidere a anchetei:

Parchet: „fuseseră luate măsuri pentru îngrijirea vegetaţiei”

Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 spune însă că există documente „din care rezultă că, în perioada aprilie 2017 – 8.08.2018, spitalul avea mai multe contracte de întreţinere spaţii verzi”, dar unele dintre ele erau „în procedura contestaţiei”. Iar  până la soluţionarea contestaţiilor, a explicat directorul Andrian Țîbîrnă la Parchet „nu se pot încheia contracte decât prin excepţie, în cazuri urgente şi temeinic justificate, prin negociere”.

Procurorul conchide, în ordonanţa de clasare, că „fuseseră luate măsuri pentru îngrijirea vegetaţiei”, fără să precizeze dacă, printre contractele încheiate de spital şi, ulterior, contestate, era şi unul care viza curăţarea acelui teren.   

Ordonanța de clasare nu explică nici de ce curăţarea terenului a devenit un „caz urgent şi temeinic justificat”, doar după descoperirea pacientei moarte. Abia atunci, Spitalul Obregia a publicat pe SEAP un anunţ de achiziţii servicii pentru defrișarea acelei zone, dar şi pentru toaletarea spaţiilor verzi din curte.  

„Cam după o lună de la găsirea pacientei, tufele au dispărut. Dacă dispăreau mult mai înainte, era mult mai bine”, a declarat, în anchetă, unul dintre medicii audiaţi.

Misterul care creşte după închiderea anchetei  

Anchetatorii au susţinut întotdeauna că Victoria Trandafirescu „s-a aflat tot timpul în locul în care a fost ulterior găsită decedată”.

Într-un interviu acordat ziarului Libertatea în septembrie 2022, Andrian Țîbîrnă spune că el a căutat-o pe pacienta dispărută „chiar prin locul unde a fost găsită. Am fost acolo, împreună cu agentul șef de pază, chiar a doua zi după ce doamna a dispărut. Iar ea nu era acolo!”. 

Dr. Țîbîrnă mai susţine că pe acolo a fost şi poliţia, „luni sau marţi, dacă nu mă înşel, a trecut prin acel loc. Şi apoi miercuri, când au venit cu câinele, s-a găsit trupul doamnei acolo. Dar prin acel loc am trecut sigur şi cu poliţiştii! Mi-aduc eu aminte, cu ei împreună am căutat. Eu cred că cineva a luat-o pe doamna din curte cu mașina şi a adus-o moartă înapoi”, declară Andrian Țîbîrnă.

La o lună după interviu, directorul Spitalului Obregia a fost audiat de Serviciul Omoruri din Poliția Capitalei. A susţinut acelaşi lucru, că a doua zi după dispariţia pacientei, a căutat-o prin curtea spitalului, cu agenţii de pază, şi „am mers pe jos, dintr-un capăt în altul al locului unde a fost găsită, însă ea nu se afla acolo. Am căutat efectiv toată zona, de la sere, până la biserică, din vecinătate şi până la Secţia 3 (aflată vizavi de „Centrul Toxicomani”), inclusiv în spatele acesteia. La un moment dat, în zona unde a fost găsită pacienta, cei de la firma de pază au venit cu o maşină, Nissan 4×4, din care au coborât doi sau trei agenţi şi am căutat împreună cu ei”.

Declaraţia lui Andrian Țîbîrnă a fost preluată şi în ordonanța de clasare prin care procurorul a închis dosarul, fără a lămuri dacă femeia decedată a fost adusă ulterior pe acel teren sau dacă directorul spitalului minte.   

Rudele pacientei contestă soluţia de clasare

Anca şi Robert Muntean, prin avocaţi, au depus deja o plângere, împotriva soluţiei de clasare, la prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4. Dacă acesta va menţine soluţia, cazul va ajunge din nou pe masa unui judecător, care va decide dacă ancheta trebuie sau nu să fie reluată.

„Mergem până la capăt. Iar dacă justiţia română nu va fi în stare să ne facă dreptate, ne vom adresa mai departe, la CEDO”, a declarat Robert Muntean, pentru Libertatea. 

El spune că această nouă clasare dovedeşte că, de acum, „oricând şi oricui i se poate întâmpla ca o persoană dragă să dispară şi să fie găsită moartă în curtea unui spital, fără ca nimeni să fie de vină pentru asta”.

Urmărește-ne pe Google News

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.