Procurorul european Cătălin Borcoman dezvăluie că în România fraude de 6 miliarde de euro cu fonduri europene sunt investigate de Parchetul European
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Procurorul european Cătălin Borcoman dezvăluie că investigatorii Parchetului European (EPPO) au început verificarea unor achiziții militare din fonduri comunitare făcute de unele state membre, inclusiv de România. Totodată, magistratul arată că anchetele în derulare confirmă că mafia chineză are ramificații și în Portul Constanța, dar autoritățile române nu colaborează așa cum ar trebui. Borcoman a oferit, în exclusivitate, un amplu interviu pentru Libertatea.
Cuprins:
- Care sunt domeniile în care s-au fraudat cei mai mulți bani în România
- Parchetul European cercetează achiziții militare inclusiv în România
- Colaborarea cu procurorii ucraineni este „foarte bună”
- Autoritățile române nu colaborează cu EPPO în cercetarea potențialelor infracțiuni comise în Portul Constanța
- Dosarul achizițiilor de vaccin anti-COVID, încă în lucru
- Cum s-au retras magistrați spanioli dintr-o audiere privind fraude cu bani europeni, după ce o instanță românească s-ar fi purtat neserios
- Parchetul European a sesizat Comisia Europeană cu privire la atitudinea sistemului judiciar și a Ministerului Justiției față de EPPO
- Cum sunt tergiversate dosarele de fraudare a banilor europeni de instanțe din România
- Cum sabotează România anchetele Parchetului European referitoare la păgubirea bugetului comunitar
Libertatea: În ultimul raport al Parchetului European scrie că fraudele estimate de dumneavoastră și colegii dumneavoastră în statele care sunt afiliate Parchetului European (EPPO), în cele aproximativ 3.600 de dosare aflate în lucru, sunt de 67 de miliarde de euro. Cum se face că aproape 10% din aceste fraude, dacă ele vor fi confirmate evident, de justiție, au fost comise numai în România?
Cătălin Borcoman: Da, într-adevăr, acestea sunt cifrele care se referă la activitatea pe anul 2025, însă doar ca număr de dosare 10% sunt în România, nu neapărat și ca prejudiciu. Pentru fraudele care sunt în România, valoarea totală a prejudicilor investigate este de 6 miliarde de euro, dar numărul de dosare este foarte ridicat.
Care sunt domeniile în care s-au fraudat cei mai mulți bani în România
Libertatea: Care este cel mai amplu dosar pe care îl investigați în România?
Cătălin Borcoman: Din păcate, eu nu pot face comentarii despre dosare în curs de investigare, dar sunt dosare care au valori ridicate în cazul unor fraude cu TVA, peste 10 milioane de euro. Există dosare cu posibile fraude investigate de ordinul milioanelor de euro. Nu vă pot da, din păcate, detalii concrete în stadiul investigării acestor dosare.
Libertatea: Parchetul European a deschis de-a lungul timpului, mai multe dosare importante. Unul se referă la subvenții europene acordate pentru recoltarea stufului din Delta Dunării, de exemplu. Un alt dosar se referă la achiziția de microbuze școloare în toată țara, din fonduri europene, cumpărate cu prețuri mult diferite, de la un județ la altul. Ne puteți spune măcar în ce stadii se află aceste dosare?
Cătălin Borcoman: Da, sunt în curs de urmărire penală. În primul, este urmărire penală în rem (n.red. - nu este încă începută urmărirea penală împotriva unei persoane) și nu doresc să fac, și nici nu pot în acest moment, alte comentarii. În cel de-al doilea, a fost efectuată o serie întreagă de investigații, inclusiv s-au efectuat percheziții. Vom vedea, probabil, în perioada următoare, mai multe detalii, în momentul în care urmărirea penală va fi efectuată față de anumite persoane.
Libertatea: Există suspecți în acest moment (n.red. - în dosarul achiziției de microbuze școlare)? Sau este tot în rem urmărirea penală în acest dosar?
Cătălin Borcoman: Nu există. Este în rem și vor fi aduse la cunoștință învinuiri, probabil, în următoarele luni.
Libertatea: Tot în raportul Parchetului European scrie că, la finalul anului 2025, aveați, la nivelul statelor care au aderat la Parchetul European, peste 500 de dosare cu fraude din banii alocați prin PNRR, Programul Național de Redresare și Reziliență al Uniunii. Puteți să ne spuneți la ce se referă astfel de dosare în România, dincolo de dosarul privind achiziția de microbuze școlare?
Cătălin Borcoman: Acesta este doar unul dintre dosare, însă vă pot spune că grosul dosarelor investigate sunt în special zona dezvoltării regionale și urbane, sau în zona de dezvoltare rurală privind activități specifice incluse în acest plan, posibil fraudate. De asemenea, în România există foarte multe cauze investigate și în domeniul agricol.
Libertatea: Când spuneți agricol, vă referiți la achiziții de utilaje, sau mai degrabă la subvenții?
Cătălin Borcoman: În general, în domeniu agricol e vorba de subvenții, dar și de modernizarea activităților agricole, sigur, prin sisteme noi de irigații sau prin achiziționarea de utilaje.
Parchetul European cercetează achiziții militare inclusiv în România
Libertatea: Aveți cumva în lucru și dosare care vizează achiziții militare din bani europeni, la nivelul întregii Uniuni Europene?
Cătălin Borcoman: Există astfel de sesizări dar anchetele se desfășoară deocamdată în rem.
Libertatea: Inclusiv în România?
Cătălin Borcoman: Inclusiv în România.
Colaborarea cu procurorii ucraineni este „foarte bună”
Libertatea: În România, în 2023, când procuroarea șefă a Parchetului European, doamna Laura Codruța Kövesi, semnase un acord cu Parchetul General din Ucraina, spunea că, din punctul dumneaei ei de vedere, fraudele, corupția în vreme de război, înseamnă trădare. Și atunci, acel acord a fost semnat inclusiv în vederea descoperirii unor potențiale pagube la adresa bugetului Uniunii Europene. Noi știm cu toții că Ucraina este ajutată masiv din fonduri europene. Și vedem că la Kiev au loc ample anchete îndreptate inclusiv împotriva unor apropiați ai președintelui Volodimir Zelenski. Ați descoperit cumva potențiale fraude în folosirea banilor europeni de către Ucraina?
Cătălin Borcoman: În dosarele pe care le supervizez eu, din România, am avut cooperări cu autoritățile ucrainene pentru un caz specific în care s-a și dispus trimiterea în judecată a unui lucrător vamal de la Vama Siret, unde am obținut date de la colegii din Ucraina, și într-un alt dosar de fraude cu fonduri europene, unde de asemenea, în baza acordurilor existente cu autoritățile din Ucraina, s-au obținut anumite date, dosarul fiind și acela în curs de judecată. Altfel, alte dosare în care sunt investigate fraude, posibile fraude ale fondurilor europene comise în Ucraina, de regulă, sunt investigate de parchetul aflat în locul de unde aceste fonduri provin. De regulă, e vorba de colegii din cadrul Parchetului European de la Bruxelles. Știu că se cooperează destul de bine cu autoritățile ucrainene. Din păcate, acum, în ultimul timp, la nivel național, au fost unele turbulențe la Parchetul General și în alte parchete din Ucraina, dar în general, cooperarea este bazată pe acordurile existente și este foarte bună.
Libertatea: Când spuneți „turbulențe”, la ce vă referiți?
Cătălin Borcoman: Au fost niște știri care au și fost publice, legate de procurorul general al Ucrainei care a părăsit țara, acuzat de către Parchetul Anticorupție. Nu cunosc foarte multe detalii, decât cele pe care le-am văzut și eu public.
Libertatea: O altă întrebare pe care vi-o adresez se referă la Ungaria, care initial, nu a aderat la EPPO, dar, ulterior, s-a întâmplat acest lucru. Au apucat procurorii să înceapă vreo investigație în Ungaria? Și dacă da, la ce se referă acestea?
Cătălin Borcoman: Ungaria este în curs de organizare și cred că va începe activitatea doar la începutul anului viitor. Deci, practic, biroul Parchetului European în Ungaria nu este încă funcțional. Doar anumite investigații care s-au desfășurat, tot așa, de către colegii din Belgia, ca țară, să spunem, în care s-ar afla autoritățile de management al fondurilor europene. Dar sunt sigur că autoritățile maghiare, în curs de organizare, vor investiga dosare așa cum este menționat în decizia lor de intrare în EPPO, de la 1 iunie 2021 până în prezent și pentru viitor. Anchetele vor începe practic doar anul viitor, dar vor viza posibile infracțiuni de la 1 iunie 2021.
Autoritățile române nu colaborează cu EPPO în cercetarea potențialelor infracțiuni comise în Portul Constanța
Libertatea: La începutul lunii septembrie, procurarea șefă a EPPO, doamna Kövesi, a semnat cu procurorul-șef al Procuraturii Populare Supreme a Republicii Populare Chineze un acord de lucru. Și citez acum din comunicatul EPPO în care se vorbește despre necesitatea acestei colaborări în detectarea rețelelor de crimă organizată. Parchetul European spune că aceste rețele infracționale sunt puternic prezente în principalele porturi și terminale comerciale din Europa, unde urmăresc să controleze procedurile de vămuire. De asemenea, că aceste rețele de crimă organizată sunt conectate la rețele vaste de societăți-paravan sau societăți intermediare din state membre. Cum funcționează aceste rețele? Și vă întreb și dacă ați descoperit rețele de crimă organizată în porturile românești, inclusiv în portul Constanța?
Cătălin Borcoman: În ceea ce privește funcționarea efectivă a acestor rețele, nu pot să vă dau foarte multe detalii. Avem o serie întreagă de informații care provin dintr-o anchetă foarte mare derulată în legătură cu activitatea mafiei chineze în portul Salonic, informații care se referă și la aspecte infracționale care se derulează în România. Din păcate pentru autoritățile române, acestea suferă în continuare de o lipsă a transmiterii informațiilor sau sesizărilor către Parchetul European legate de portul Constanța. Astfel, noi am putut începe dosare care sunt in rem și despre care nu pot oferi foarte multe detalii, doar în baza informațiilor culese încrucișat din alte cauze EPPO și adunate la nivelul structurii centrale și transmise către birourile din România.
Libertatea: Asta e o problemă veche, pentru că doamna Kövesi spunea în 2025 că sesizările din partea României sunt inexistente, chiar dacă problema României în ceea ce privește evaziunea fiscală este uriașă. Spunea doamna Kövesi că ori nu le pasă, ori portul Constanța e cel mai curat port. Vă rog să ne explicați care e problema: nu colaborează autoritățile din România, nu răspund întrebărilor dumneavoastră? Ce se întâmplă?
Cătălin Borcoman: Noi am derulat o serie întreagă de întâlniri cu autoritățile din România competente, atât la nivelul Vămii cât și la nivelul ANAF-ului. Am început să primim anumite sesizări din partea ANAF-ului, pentru că noi, știți, ne ocupăm și de frauda cu TVA, cu componente transfrontaliere, cu prejudicii mai mari de 10 milioane de euro, însă în legătură cu portul Constanța nu am primit încă concret nicio sesizare, deși avem date că ar exista componente ale mafiei chineze și în acel port. Ultimele întâlniri cu autoritățile naționale (n.red. - române) au fost în urmă cu două, trei luni și în continuare, eu am speranța că vom primi astfel de sesizări.
Libertatea: Deci dumneavoastră ați cerut date și nu ați primit răspunsuri?
Cătălin Borcoman: Nu, noi de fiecare dată le-am explicat care este competența Parchetului European, cum putem fi sesizați, cum pot fi transmise informațiile. Am deschis toate canalele de comunicare pentru că, să știți, procurorii europeni delegați nu pot merge în port să facă controale fizice. Ei pot primi sesizări de la autoritățile competente și pot declanșa o investigație cu ajutorul organelor de Poliție, cu ajutorul de specialitate al autorităților vamale, dar avem nevoie să primim sesizări pentru a începe astfel de investigație.
Libertatea: Dumneavoastră ați avut o anchetă uriașă în porturi, cum spuneați la început, ați lucrat atâția ani la DIICOT. De ce credeți că autoritățile române nu vin să vă sprijine în depistarea acestor fraude?
Cătălin Borcoman: Sincer nu știu ce să vă răspund. Știu că au fost probleme în portul Constanța, unde autoritățile naționale de parchet, Direcția Națională Anticorupție, au avut mai multe intervenții legate de existența corupției la nivelul Portului Constanța. Poate fi aceasta una dintre explicații. Cred că până anul trecut, până anul acesta, a fost poate o necunoaștere a activității Instituției Parchetului European. Și de aceea, fiindcă am avut în permanență întâlniri, ne-am arătat deschiderea, eu sper că astfel de sesizări vor veni. Nu cred, sau îmi place să cred că autoritățile naționale nu ascund informații, ci doar că încă nu au fost suficient de deschise pentru a le transmite către noi.
Libertatea: Ce infracțiuni suspectați că s-ar produce în porturi?
Cătălin Borcoman: E vorba de fraudele vamale care intră în competența noastră, sunt reglementate tot în Legea 78 din 2000 privind fraudarea intereselor financiare ale Uniunii Europene, dar, de asemenea, fraude transfrontaliere cu TVA, bineînțeles spălarea banilor provenind din astfel de infracțiuni, toate în condițiile existenței unui grup criminal organizat.
Dosarul achizițiilor de vaccin anti-COVID, încă în lucru
Libertatea: Un alt dosar important de care EPPO se ocupă, investigațiile au început acum câțiva ani, se referă la vaccinurile anti-COVID. Puteți să ne spuneți în ce stadiu este acest dosar?
Cătălin Borcoman: După cum știți, la nivelul EPPO central, procurorul european al unei țări face parte dintr-o cameră permanentă împreună cu alți doi colegi, în care primesc anumite dosare care nu sunt din țările lor, pentru a lua decizii, sau supervizează anchetele din țara din care provin. Știu că există acest dosar, nu este repartizat la camera permanentă din care fac parte eu și, din păcate, nu cunosc niciun fel de detalii despre el. Știu că e în curs de investigare.
Libertatea: Vi se pare valid sau justificat ca dosarul din România care se referă la achiziția de vaccinuri să fie încă în cercetare la aproximativ 5 ani de la deschiderea lui?
Cătălin Borcoman: Îmi pare rău, dar nu pot să comentez un dosar al cărui conținut nu-l cunosc.
Cum s-au retras magistrați spanioli dintr-o audiere privind fraude cu bani europeni, după ce o instanță românească s-ar fi purtat neserios
Libertatea: Probabil ați văzut și dumneavoastră datele cercetărilor sociologice care spun că încrederea în Justiția din România este foarte scăzută. Un sondaj INSCOP spunea la începutul acestui an că doar 25% dintre români mai au încredere în justiție. Care credeți că sunt efectele pentru România, la nivel internațional?
Cătălin Borcoman: Eu vă pot da un exemplu concret dintr-un dosar în care Parchetul European a transmis un rechizitoriu, este în fața instanței de judecată. S-a trecut de faza camerei preliminare, s-a ajuns la cercetarea judecătorească și în momentul în care se impunea efectuarea unor audieri din Spania, conducerea instanței a schimbat judecătorul care a efectuat cercetarea judecătorească. Judecătorii din Spania, împreună cu martorii chemați de la distanțe destul de lungi la Madrid pentru audiere, au intrat în direct și au fost anunțați de instanța din România că nu există judecători pentru cauză și se va amâna. Au mai intrat în direct după încă o lună, spunându-li-se același lucru. Iar apoi, după ce s-a numit judecător în dosar, când li s-a cerut din nou să se conecteze pentru audierea martorilor din Spania, au răspuns, negru pe alb, e un document care e la dosarul instanței și poate fi consultat, că ei se vor conecta în momentul în care instanțele din România dau dovadă de seriozitate și procedează la audierea la care i-au chemat de două ori. Cam asta este percepția a ceea ce se întâmplă în România, să spunem, cu un exemplu concret.
Libertatea: Despre ce instanță vorbiți?
Cătălin Borcoman: E vorba de Tribunalul Cluj-Napoca.
Libertatea: Și puteți să ne spuneți la ce se referă cauza?
Cătălin Borcoman: E un dosar de fraude de fonduri europene.
Libertatea: Dincolo de această situație neplăcută pentru România, aș vrea să vă întreb dacă situația excepțională din România, în care s-au prescris peste 12.000 de dosare în ultimii ani, ridică o problemă de credibilitate pentru România, pe de o parte și, pe de altă parte, de motivație pentru procurorii care au lucrat într-un dosar.
Cătălin Borcoman: În ceea ce privește situația cauzelor naționale, eu nu pot să fac foarte multe comentarii. În ceea ce privește situația cauzelor în care Parchetul European a sesizat instanțele de judecată, eu cred că în prezent, prin două decizii succesive, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a lămurit problema întreruperii sau nu a cursului prescripției, atunci când vorbim de fraudarea fondurilor europene sau de o fraudă cu TVA gravă. Și nu cred că noi vom fi afectați foarte mult de acest lucru, pentru că, așa cum rezultă din deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene, prescripția în aceste cazuri este întreruptibilă, deci nu se împlinește la fel de repede ca și în cazul altor infracțiuni. Cred, de asemenea, că dacă cumva vor fi nelămuriri, oricând instanțele din România sunt libere să adreseze noi întrebări Curții de Justiție a Uniunii Europene. Din păcate, la nivelul celorlalți colegi procurori europeni, există foarte multă nedumerire legată de deciziile adoptate în ceea ce privește anularea actelor întocmite de lucrătorii de Poliție Judiciară din cadrul Direcției Generale Anticorupție. De ce doresc să abordez acest subiect? Pentru că a fost foarte greu să le explici procurorilor din alte țări de ce aceste acte nu mai sunt dintr-odată valabile în anumite dosare. La începutul activității, conform prevederilor existente în regulamentul EPPO, care se aplică direct în fiecare stat membru, dar și în Legea 6/2021, prin care România a indicat lucrătorii de Poliție care pot lucra cu procurorii europeni delegați din cadrul EPPO, au fost menționați toți lucrătorii de poliție din cadru Poliției Judiciare, adică inclusiv cei din cadrul Direcției Generale Anticorupție. Cu toate acestea, în mai multe cauze, instanțele au anulat și în dosarele noastre acte întocmite de acești polițiști, chiar dacă, așa cum v-am spus, regulamentul european sau legea adoptată ulterior celei declarate neconstituționale spunea clar că în cazurile EPPO, aceștia vor putea îndeplini în mod perfect legal actele. Din păcate, mai departe, deși era o solicitare adresată instanței românești de a întreba Curtea de Justiție a Uniunii Europene, am fost refuzați să fie adresată o astfel de întrebare, refuz pe care eu, personal, cred că e din cauza situației care se întâmplă prezent în România. Și anume, cea în care judecători, prin recuzare sau prin strămutare, sunt îndepărtați din dosare și astfel încât nici atunci când este obligatoriu să întrebi Curtea de Justiție a Uniunii Europene, judecătorii din România nu mai acceptă.
Libertatea: Ce instanță ar fi trebuit să sesizeze cu această întrebare CJUE?
Cătălin Borcoman: Orice instanță căreia îi se adresează o cerere din partea Parchetului European de a întreba Curtea de Justiție a Uniunii Europene o chestiune legată de interpretarea regulamentului Parchetului European. Ea nu poate face singură interpretarea. Trebuie să se adreseze Curții de Justiție a Uniunii Europene. Or, asta s-a întâmplat în fața tuturor instanțelor pe care noi le avem ca instanțe competente să ne judece cauzele: București, Timișoara, Cluj sau Iași.
Libertatea: Sunt dosare investigate de EPPO în România care au fost închise din cauza acestor probleme?
Cătălin Borcoman: Nu, sunt dosare în care au fost înlăturate anumite probe din cauza acestor probleme, nu sunt hotărâri definitive.
Parchetul European a sesizat Comisia Europeană cu privire la atitudinea sistemului judiciar și a Ministerului Justiției față de EPPO
Libertatea: Credeți că riscă România o situație de infringement în acest caz?
Cătălin Borcoman: Toate aspectele pe care le-am întâlnit, inadvertențele legate de activitatea judiciară din România, în special în faza de judecată, dar și lipsa de suport pe care autoritățile naționale la nivel guvernamental, ne-au arătat-o cel puțin în ultimul an, neoferind un răspuns clar cu privire la solicitarea Colegiului Procurorilor Europeni de mărire a numărului de procurori europeni delegați din România, sau de acordarea unor resurse suplimentare către noi, prin alocarea suplimentară de polițiști sau alt personal auxiliar, au fost semnalate deja Comisiei Europene, în cadrul mecanismului privind statul de drept. Cât timp nu vor fi rezolvate, sau cât timp vor apărea probleme noi, noi suntem obligați să le semnalăm și decizia mai departe aparține factorilor politici de la nivel european.
Libertatea: Deci, ne așteptăm la o reacție din partea Comisiei Europene, dacă ea va fi să fie privind respectarea statului de drept?
Cătălin Borcoman: Există acest mecanism privind statul de drept, prin care Comisia Europeană acordă recomandări statelor membre, ce anume ar trebui să facă și în ceea ce privește Parchetul European, cât și cu privire la alte aspecte, iar în cazul în care aceste recomandări nu sunt urmate, sigur că noi vom sesiza în continuare Comisia Europeană. Mecanismul politic la care aceștia vor recurge le aparține în totalitate după aceea.
Libertatea: Când ați sesizat ultima oară Comisia Europeană cu privire la astfel de probleme?
Cătălin Borcoman: În fiecare an Parchetul European semnalează dacă sunt probleme într-un stat membru, într-un punct de vedere unitar transmis Comisiei Europene.
Libertatea: Noi nu am văzut o reacție a Comisiei Europene vehemente în ultima vreme la adresa României. Dumneavoastră știți să fie existată această reacție? Poate a existat la un nivel nepublic.
Cătălin Borcoman: Nu știu să fie existat o reacție la nivel nepublic. Citesc și eu rapoartele privind mecanismul statului de drept și v-am spus, de fiecare dată când considerăm că se întâmplă anumite aspecte care nu sunt conforme cu normele europene sau cu recomandările anterioare, noi vom semna la Comisiei Europene problemele.
Cum sunt tergiversate dosarele de fraudare a banilor europeni de instanțe din România
Libertatea: Fostul șef al Direcției Naționale Anticorupție, domnul Crin Bologa, spunea recent că, din punctul de vedere al sistemului judiciar din România, suntem mai rău ca niciodată. Sunteți de acord?
Cătălin Borcoman: Eu nu pot să spun că suntem mai rău ca niciodată, dar pot să vă spun că în cauze ale Parchetului European, am întâlnit situații în care nu au fost motivate hotărâri ale instanțelor mai multe luni, sau chiar și un an. Am întâlnit situații în care instanțele nu au luat în discuție menținerea unor măsuri asigurătorii și după aceea, când le-au luat în discuție, a fost tardiv și au trebuit ridicate. Iar când am cerut reinstaurarea lor tocmai pentru a recupera prejudiciile produse fondurile europene, ni s-a refuzat. Am întâlnit situații în care Înalta Curtea de Casație și Justiție a stabilit o competență de a judeca o anumită cauză, de exemplu la București, și trecând peste decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, Curtea de Apel București a anulat practic decizia în materie de competență și a retransmis cauza la Timișoara pentru ca, în final, aceasta se revină la București, dar cu păstrarea tuturor actelor anulate. Astfel încât, după patru ani de cameră preliminară, ne-am reîntors în prima zi de cameră preliminară pentru că, cu toată această plimbare a dosarului, din cauza negării competenței, s-a ajuns să se anuleze ce se întâmplase timp de patru ani la București. Am întâlnit situații în care...
Libertatea: Despre ce dosar vorbiți acum?
Cătălin Borcoman: E vorba de un dosar în care au fost mai multe investigații legate de fraudare a fondurilor europene comisă în cursul anului 2022.
Libertatea: Și ce alte situații ați mai întâlnit?
Cătălin Borcoman: Situații în care cercetarea judecătorească era aproape de final și dintr-odată, judecătorul cauzei a fost schimbat și s-a reluat de la zero. Situații în care nu putem motiva apelurile declarate pentru că nu se motivează achitarea, condamnarea sau restituirea în primă instanță. Și atunci pot să spun că într-adevăr, probabil că se datorează și lipsei de resurse și lipsei de personal, dar sunt probleme în întârzieri majore în judecarea cauzelor în fața instanțelor în dosarele Parchetului European. Nu doresc să vorbesc de ale altor parchete.
Libertatea: Când erați în România procuror, vă întâlneați atât de des cu astfel de probleme, atât de grave?
Cătălin Borcoman: Eu am lucrat majoritatea timpului cu instanțele de la Curtea de Apel Brașov și nu am avut asemenea probleme pe care le văd la alte curți de apel.
Cum sabotează România anchetele Parchetului European referitoare la păgubirea bugetului comunitar
Libertatea: Vă rog să ne spuneți de câți procurori ar mai fi nevoie să lucreze în EPPO din partea României și dacă aveți un dialog cu Ministerul Justiției de la București pe această temă.
Cătălin Borcoman: În privința procurorilor, dar și a personalului EPPO, există de foarte mult timp un acord cu autoritățile din România privind acordarea suportului în ceea ce privește, în primul rând, ofițerii de Poliție. În acord s-a convenit încă de acum cred că trei sau patru ani care va fi numărul necesar pentru ca un procuror european delegat să aibă același tip de suport în materie de ofițeri de Poliție ca și un procuror, să spunem, dintr-o altă direcție specializată a României, de exemplu Direcția Națională Anticorupție, sau Direcția de Investigare a Criminalității Organizate și Terorism. Cifra de 40 de lucrători de Poliție a fost agreată de la bun început. Cu toate acestea, a fost o corespondență și o luptă practic permanentă cu Ministerul Justiției și Ministerul de Interne astfel încât până și în ziua de azi, după 5 ani de activitate, noi avem un număr cu 15 ofițeri de Poliție mai mic decât cel convenit inițial. În ceea ce privește numărul de procurori europeni delegați, noi avem în prezent 20. Analizele făcute la nivelul Colegiului Procurorilor Europeni au arătat clar că încărcătura ar trebui să fie reglată prin aducerea a încă 10 procurori europeni delegați. Colegiul a și votat aprobarea acestui număr de 10 suplimentari, iar scrisoarea transmisă Ministerului de Justiție din România a rămas cu un răspuns… nici da, nici nu… Ca să vorbesc în termeni mai populari, „mai vedem când o să primiți cei 10 procurori europeni delegați”. Atenție, bugetul acestora este suportat de EPPO. Nu înseamnă niciun fel de sarcină bugetară suplimentară pentru România.
Libertatea: Resimțiți asta ca pe un blocaj politic? Sau tentativă de blocaj politic?
Cătălin Borcoman: Nu o resimt ca pe un blocaj politic. O resimt ca pe un blocaj sau pe o încetinire a activității și a capacității noastre de investigație. Nu știu dacă se datorează și oricărui alt blocaj politic sau e o lipsă de decizie datorată situației din ultimul timp, dar scrisoarea de care vorbim a fost transmisă pe vremea în care aveam un guvern cu puteri depline.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
