ComenteazăGabriela Scutea a anunțat, în cadrul unei conferințe de presă, că în două luni de anchetă „a fost realizată colectarea unor date de la spitalele din România în care au fost internați pacienți cu leziuni traumatice. De asemenea, am reușit să identificăm câteva persoane care au dorit să depună declarații în calitate de martori, cu referire la incidentele la care au asistat. Cred că aceste persoane provin din zona Kiev”.
Procurorul general a mai precizat că autoritățile române sunt în legătură cu Eurojust, o agenție UE care se ocupă de cooperarea judiciară între statele membre, unde a fost constituită o echipă comună.
„În perioada următoare, să spunem într-un orizont de așteptare de aproximativ o lună, acordul pentru realizarea acestei echipe comune de anchetă poate fi semnat și prin cooptarea autorităților române”, spune Gabriela Scutea.
Ea a mai adăugat că nu există niciun fel de impediment ca actele efectuate până acum de către anchetatorii români „să fie transmise echipei comune de anchetă, pentru a fi valorificate în contextul global al cercetărilor efectuate”.
Procurorii fac apel pentru mărturii
Procurorul General a mărturisit că anchetatorii din acest dosar s-au temut, la început, că le va fi greu să găsească interpreți (traducători – n.r.) din limba ucraineană, dar până acum nu s-au lovit de acest impediment.
„Polițiștii delegați pentru a efectua acte în această cauză au fost deplasați la Suceava și la Galați, de pildă, și au găsit acolo interpreți, nu a fost nevoie să aducem de la București”, a precizat Gabriela Scutea.
Ea a mai spus că procurorii care sunt în legătură cu Ambasada Ucrainei au trimis apeluri către ONG-uri „pentru a ne transmite orice informații relevante despre persoane care doresc să depună declarație în cadrul procedurilor, fie persoane vătămate, fie martori”.
De ce au deschis dosar procurorii români
La 11 iulie anul acesta, Parchetul General anunța, printr-un comunicat de presă, că s-a autosesizat cu privire la săvârșirea de crime contra umanității în Ucraina.
„La data de 24.02.2022, Federația Rusă a lansat o amplă operațiune militară (aeriană, terestră și maritimă) de invadare a Ucrainei – stat independent și suveran”, iar „potrivit informațiilor publice existente, atacul militar este generalizat și sistematic, fiind îndreptat atât împotriva unor obiective militare, cât și împotriva unor obiective civile, rezultând date că au fost bombardate școli, spitale, complexe comerciale, fiind afectată în mod direct populația civilă din Ucraina”, se preciza în comunicatul de presă.
Parchetul General sublinia consecințele deosebit de grave ale acestui atac, „în rândurile populației civile survenind un număr mare de decese, inclusiv copii, precum și răniri de persoane. În același timp, ca urmare a traumei psihice provocate de atacul militar al Federației Ruse, milioane de civili au părăsit teritoriul Ucrainei, având în prezent statutul de persoane refugiate, inclusiv pe teritoriul României”.
Procurorii au explicat că „jurisdicția se exercită de organele de urmărire penală române și pe baza principiului universalității”, iar cercetările au în vedere și deținerea de către cetățeni ucraineni a cetățeniei române”.