Comentează„Produsele devin nerentabile”, spun specialiștii contactați de Libertatea despre antibiotice și alte medicamente cu prețuri sub 25 de lei. Cea mai mare parte din consumabilele necesare în procesul de ambalare a acestor medicamente – fiole, carton, aluminiu sau plastic – este adusă din China, iar costurile și termenii de livrare au crescut.
Medicamentele ieftine ajung mai greu pe piață
Dacă această criză a antibioticelor nu se observă încă în unele farmacii sau județe, producătorii o resimt din plin, explică Dragoș Damian, director executiv al Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER) și CEO al fabricii de medicamente Terapia Cluj.
„Am constatat că există o problemă cu antibioticele. Discontinuitățile de aprovizionare cu medicamente pot fi de natură tehnică, atunci când din rațiuni de producție sau aprovizionare un anumit medicament nu poate fi livrat, dar acestea sunt temporare și producătorul informează în așa fel încât autoritățile pot găsi soluții. Dar nu acesta este cazul aici”, a declarat Dragoș Damian pentru Libertatea.
Acesta susține că problema nu are o cauză punctuală, ci vorbim de un cumul de factori care nu vor face decât să agraveze situația în anii următori.
Unele probleme există din 2015, dar au fost agravate de provocările pandemiei. Acesta explică faptul că producătorii sunt descurajați nu doar să aducă medicamente în România, ci și să înregistreze noi medicamente în țara noastră, în special cele ieftine, de sub 25 de lei, fiindcă practicăm cele mai mici prețuri din UE.
„Sunt unele probleme vechi, precum bariere de acces pe canale comerciale, exact ca în supermarketuri: «dacă nu îmi dai atâta discount, nu te primesc la mine pe canale». Sunt prescrise preferențial anumite mărci față de care se creează o dependență, iar atunci când apare o sincopă de aprovizionare nimeni nu știe că există pe piață înlocuitor”, explică specialistul.
Apare, pe bună dreptate, un cerc vicios: dacă nu am găsit o dată medicamentul dorit, data viitoare iau cinci cutii să știu că am destul, iar astfel se agravează lipsa semnalată. Avem probleme la producție: au fost închise toate fabricile de substanțe active și excipienți din țară și este un deficit de fabrici care produc cele mai elementare materiale de ambalare, astfel că toate materiile prime și majoritatea materialelor se aduc din import.
Dragoș Damian, director executiv al Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România:
Termenele de livrare la consumabile au crescut de la două luni la un an
Dacă problemele acestea sunt mai vechi, ele acum au fost exacerbate de doi ani de pandemie și de lunile de război, care au fragmentat toate lanțurile de aprovizionare. Conform CEO-ului Terapia Cluj, au crescut foarte mult prețurile materiilor prime și a materialelor utilizate în producția de medicamente și a transportului lor, fiindcă majoritatea sunt aduse din China.
Termenele de livrare au devenit insuportabile pentru producători: spre exemplu, în urmă cu doi-trei ani foliile de aluminiu, fiolele și flacoanele din sticlă se livrau în 2-3 luni, astăzi termenul este de peste un an. Cum prețurile la medicamente sunt controlate, explică Dragoș Damian, producătorii nu pot să introducă o parte dintre scumpiri în prețul final al medicamentelor, astfel că pastilele care costau sub 25 de lei nu mai sunt rentabile.
„Produsele devin nerentabile pentru producători. Să vă dau un exemplu: prețul foliei de aluminiu a crescut de șase ori. Cel al amoxicilinei, de opt ori. Mai mult, au dispărut unele materii prime sau materiale specifice, inclusiv din zona antibioticelor: avem un deficit de flacoane de plastic și de mensuri – seringa care se adaptează la flacon pentru a extrage cantitatea exactă”, a mai precizat Dragoș Damian.
Directorul Antibiotice Iași: „Perioadele care urmează vor fi mai dificile”
Producătorii au început deja să lucreze la unele soluții, spun aceștia, dar au nevoie de sprijinul statului care să adapteze o bună parte din legislație. Ioan Nani, directorul companiei Antibiotice SA din Iași, a explicat pentru Libertatea că există unele discontinuități în piață pe furnizarea de antibiotice precum amoxacilină cu acid clavulanic, cunoscută ca denumire comercială drept Augmentin sau Amoxiclav.
Nu este cazul la Iași, spune directorul, pentru că la compania sa se produc antibiotice doar sub formă injectabilă, în flacoane cu pulbere sterilă, iar aici nu a existat discontinuitate. Însă la o discuție purtată anul trecut la Ministerul Sănătății, în momentul unei discontinuități naționale în cazul unor antibiotice, compania și-a asumat că este pregătită să producă și antibiotice cu administrare sub formă orală. Procesul este însă lung, trebuie obținute multe autorizări și există și problema pieței de desfacere.
„Suntem în discuții cu două firme din Europa și India, ca să asimilăm și noi produse orale, și vom contribui la producția din România”, explică Nani.
Vom încerca, dar nu este facil: noi avem linii pentru antibiotice injectabile, va trebui să creăm linii noi dedicate comprimatelor de penicilină, spre exemplu. La noi se consumă câteva zeci de milioane, iar ca o astfel de linie să fie fezabilă trebuie să produci măcar jumătate de miliard ca să le vinzi în toată Europa și nu numai, ceea ce este foarte complicat. Dar vom reuși.
Ioan Nani, directorul Antibiotice SA:
Acesta estimează că până la finalul anului vor finaliza contractarea cu firmele din Europa și India și vor depune solicitările de acreditare la Agenția Națională a Medicamentului anul viitor, pentru a înregistra produsele. Dar directorul de la Antibiotice avertizează că ne așteaptă o perioadă complicată.
„Nu vreau să fiu pesimist, dar perioadele care urmează vor fi mai dificile și va trebui să găsim un mecanism de reglare a prețurilor, să creștem numărul de autorizații de punere pe piață. Ne trebuie mecanisme de reglare și avizare a prețurilor mult mai permisive decât ce se întâmplă acum, fiindcă lucrăm cu mecanisme de reglare a pieței vechi de 20 de ani”, a mai punctat Nani.
Soluții pe termen scurt: crearea de stocuri strategice
Dragoș Damian spune că ar exista unele soluții pe termen scurt de gestionare a unor astfel de lipsuri, dar ele sunt „aproape imposibile”. Printre acestea enumeră identificarea unui mecanism simplu, dar eficient, pentru a semnala mai bine dispariția medicamentelor, dar și punerea în operă a listei de medicamente esențiale care a fost elaborată de Ministerul Sănătății în 2020. Pentru aceste medicamente, spune Damian, trebuie să existe o altă politică de preț, să fie scutite de taxa clawback (producătorii de medicamente trebuie să returneze o parte din profitul realizat din urma vânzărilor de medicamente compensate, n.r.) și să fie create stocuri strategice la nivel național.
Soluțiile pe termen mediu, din perspectiva acestuia, implică schimbări la nivelul legislației UE cu privire la politicile publice în domeniul medicamentelor, inclusiv pentru stoparea exporturilor paralele a medicamentelor mai ieftine din țările de Est către cele din Vest.
„Trebuie să vorbim de crearea unui nivel de independență a României în ceea ce privește producția de medicamente în țară. Spre exemplu, cele trei situri din București care produc Paracetamol să devină huburi de producție pentru întreaga Uniune Europeană. Nu știu dacă se știa asta, dar cel mai mare deficit în pandemie a fost cel de Paracetamol: 20 de țări din UE au raportat într-un centralizator lipsa acestui medicament”, a explicat directorul executiv al PRIMER.
Autoritățile: Nu avem criză de antibiotice
Deși Agenția Națională a Medicamentului precizează că nu există o absență a antibioticelor sub formă de pastile din farmacii, aceștia spun că sunt cantități mici în depozitele din România.
Contactați de Libertatea, președinții Colegiului Farmaciștilor din mai multe județe din țară au precizat că nu au cazuri de discontinuitate majoră, dar că unele medicamente se găsesc mai greu în anumite situații.
„Antibioticul nu are un ritm de consum identic în toate perioadele anului. Perioada aceasta de vară cred că ar trebuie să fie cu cel mai limitat consum. Stăm cel mai bine din tot anul la numărul de infecții respiratorii; dacă nu consumăm mai puține antibiotice acum, atunci când? Poate producătorii și importatorii nu au estimat un consum exagerat în această perioadă, dar unele lucruri se reglează”, a declarat Gabriela Tătărîngă, președintele Colegiului Farmaciștilor din Iași, pentru Libertatea.