ComenteazăLilium este evaluată la 3,3 miliarde de dolari, iar operațiunea vine după ce o rivală a sa, Volocopter, a primit o injecție de capital de 240 de milioane de dolari de la investitori.
Lilium va fuziona cu Qell Acquisition Corp, un vehicul special de investiții. Acesta este condus de Barry Eagle, un fost președinte al diviziei nord-americane a grupului auto General Motors.
Qell se concentrează pe dezvoltarea viitoarei generații de mobilitate sustenabilă, expresie sub care se ascunde, de fapt, intenția de revoluționare a transportului pe baze nepoluante.
Mașina zburătoare cu șapte locuri
Împreună cu planurile de listare pe bursă, Lilium a prezentat și cele mai noi progrese în privința vehiculelor sale zburătoare.
Ultimul său model are 7 locuri, poate decola și ateriza vertical, poate să zboare cu o viteză de 280 de kilometri pe oră și poate atinge înălțimi de trei mii de metri.
Motoarele sale electrice sunt alimentate de baterii ce permit o rază de acțiune de 250 de kilometri.
Ultima versiune a modelului are două locuri în plus față de cea anterioară și vine ca urmare a cercetărilor efectuate în ultimii cinci ani.
Concurență acerbă
Lilium nu este singura companie din domeniu care vrea să producă „mașini zburătoare”.
Rivalele sale din domeniu sunt Volocopter, o alt producător din Germania, dar și compania chineză Ehang și cea americană Joby – care a preluat divizia de vehicule zburătoare a Uber la finalul anului trecut.
Joby Aviation este sprijinită de Paul Sciarra, cofondator al Pinterest.
De asemenea, giganții aeronautici Airbus și Boeing au propriile modele.
În fine, investitor în domeniu este și miliardarul Larry Page, cofondator al Google. Acesta deține firma Kitty Hawk, companie care testa taxiuri zburătoare în Noua Zeelandă.
UE, în urma Statelor Unite și a Chinei
Listarea pe Nasdaq subliniază și slăbiciunile pe care Uniunea Europeană le are în a-și menține companiile tehnologice, spre deosebire de Statele Unite și China, care au creat adevărați giganți în domeniu.
În acest moment, cele mai mari companii IT din Europa sunt:
- producătorul olandez de echipamente pentru semiconductori ASML, care are o capitalizare bursieră de 221 de miliarde de euro
- producătorul german de software SAP (136,7 miliarde de euro)
- serviciul olandez de plăți online Adyen (60,5 miliarde de euro)
- producătorul olandez de cipuri NXP Semiconductor (49,4 miliarde de euro)
- producătorul german de cipuri Infineon (46,5 miliarde de euro)
- producătorul olandez de echipamente sanitare și electronice Philips (45 miliarde de euro)
- serviciul suedez de muzică Spotify (44,9 miliarde de euro)
- producătorul franco-italian de cipuri STMicroelectronics (30,7 miliarde de euro).
Alte companii europene de tehnologie sunt producătorii de echipamente telecom Ericsson (Suedia) și Nokia (Finlanda), care au valori bursiere de 37,9 miliarde de euro și, respectiv, de 19,8 miliarde de euro.
Concomitent, gigantul olandez Prosus, care deține mai multe platforme de anunțuri, retaileri online și aplicații de livrare de mâncare, este listat pe bursa din Amsterdam și are o capitalizare de 154,6 miliarde de euro.
Prosus deține eMAG, cel mai mare magazin online din România.
Prosus este însă controlat de grupul sud-african Naspers.