A trebuit să învețe în scurt timp hățișurile achizițiilor de echipamente medicale și să se lupte efectiv pentru fiecare mască sau trusă de mănuși. „În ultimele zece zile cred că am dormit doar două-trei ore pe noapte”, povestește Nicoleta, fără niciun regret pentru oboseala acumulată. A fost surprinsă de câți oameni au vrut să contribuie: de la leul dat de o bătrânică din pensie până la suma de 10.000 de lei de la o firmă.
Nu se mai tratează de teamă
Sute de bolnavi din Câmpulung Moldovenesc sunt obligați de o săptămână să stea acasă sau să meargă în Suceava, în cazuri extreme. Spitalul s-a închis după ce 74 de cadre medicale au fost depistate cu coronavirus. Oameni cu boli autoimune, cronice, cu cancer nu se mai pot trata cum trebuie. Unii nu vor să apeleze la spital, de teama coronavirusului.
„O bătrânică mi-a spus: dacă n-am murit de cancer la 83 de ani, avea un cancer ocular urât, am să mor ca un nimeni într-un sac negru de virusul ăsta”, povesteșe Nicoleta Bogoș, care de patru ani, prin Asociația „Licuricii fericiți”, aduce alinare bătrânilor singuri și copiilor în risc de abandon școlar.
„Comunitatea noastră e mică, dar câtă lume s-a mobilizat”
Și Nicoleta a luptat cu cancerul și s-a lovit de neajunsurile spitalelor românești, de medici care nu-și merită halatul alb, dar și de cei care fac cinste sistemului sanitar.
Știu ce înseamnă să vrei să trăiești, să lupți să nu mori, să-ți mai dorești măcar o zi de la viață. Am și experiențe negative, dar și experiențe pozitive. Și cea mai pozitivă este că medici români mi-au salvat viața. Și mie și multora.
Nicoleta Bogoș:
Nu înțelege valul de revoltă a românilor împotriva personalului medical în aceste zile când au nevoie de fapt de solidaritate.
„Sunt la fel de furioasă ca toți ceilalți și pe sistemul de învățământ, și medical, administrativ, dar dacă dăm vina doar pe cei din funcțiile de conducere, cu putere de decizie, e o mare greșeală. Vina pleacă de la noi, cei care nu facem nimic și acceptăm lucrurile așa cum sunt. Suntem atât de obișnuit cu răul, că ni se pare că e normalitate de multe ori”, spune femeia care dintotdeauna a simțit că trebuie să facă mai mult pentru cei din jur. Fie că a fost vorba să împartă din mâncarea ei de pachet pentru vecinii nevoiași, să ajute copiii săraci să se întoarcă la școală sau să repare locuințele bătrânilor.
Acum, spitalul comunității din care face parte striga după ajutor. Așa că a început să strângă bani pentru ca atunci când se vor întoarce după 14 zile la muncă, medicii și asistentele să aibă tot ce le trebuie. A adunat pentru asta, în două săptămâni, peste 25 de mii de euro.
Comunitatea noastră e mică, dar câtă lume s-a mobilizat! De la donația de 1 leu, am avut o bătrânică care ne-a dat un leu din pensia dumneaei care a vrut neapărat să ajute spitalul la 10.000 de la un agent economic. Totul a însemnat foarte mult. Cu ce vă putem ajuta ne întreabă voluntarii. Să ducă mâncare celor izolați, cineva ne-a donat 2 kilograme de caș pentru cineva. Asta înseamnă să faci un gest mic. Gesturile aceste mici sunt ca niște fulgi care formează un bulgăre tot mai mare.
Nicoleta Bogoș:
„Cred că mai ușor ne-ar fi fost să achiziționăm un lingou de aur din rezerva de stat a României…”
Ca să poată un mic ONG din nordul țării să achiziționeze dispozitive medicale, Nicoleta a studiat cât să-și dea o dizertație în procedurile și dotările spitalicești. A trebuit să convingă furnizorii, într-o perioadă în care se de o luptă crâncenă pe fiecare mască.
„Cred că mai ușor ne-ar fi fost să achiziționăm un lingou de aur din rezerva de stat a României, decât un aparat de ventilație sau 200 de combinezoane sau teste. Trebuie să dai sute de telefoane, mii de mailuri, sms-uri, rugăminți, insistențe peste insistențe și dezamăgiri pentru că nu știu de câte ori nu ne-au mai ajuns curierii. Practic se bat în aeroport. ”, povestește suceveanca ca i s-a întâmplat în ultimele săptămâni.
Dacă nu rechiziționează Guvernul transporturile, e un fel de licitație de pierzi șirul. Firmă peste firmă peste firmă peste firmă și ajung cei mici să cumpere la a 20-a mână. Ca și cum am fi toți niște păpuși și un păpușar de sus ne dirijează. E groaznic
Nicoleta Bogoș:
Pur și simplu, în ultimele zece zile n-a mai avut o noapte de odihnă sănătoasă.
„Am constatat de vreo zece zile că am dormit cam două-trei ore pe noapte, că te cuprinde un soi de energie și adrenalină dintr-asta, că nu-ți dai seama când trece timpul. Dacă Doamne-ferește închid telefonul și rup contactul cu furnizorii ai pierdut, a fost ca la bursă, o bursă nebună: cine dă mai mult, cine reușește primul, cine licitează. Apoi, a trebuit să verificăm la sânge fiecare firmă pentru că 80% din firmele care vând așa-zisele echipamente medicale au apărut ca ciupercile după ploaie”, mai spune Nicoleta Bogoș, care nu și-ar fi permis să ducă la spital echipamente fără certificat de conformitate, fără avizele Ministerului Sănătății. Iar specula e în floare. O mască ajunge și la de 20 de ori prețul pieței.
Laborator de testare la Câmpulung Moldovenesc
A sunat până și la furnizori din Coreea de Sud. Totul ca să folosească eficient banii dați de oameni.
„Am mai constatat un lucru care ne doare foarte tare. E o risipă fantastică. Noi am reușit în două săptămâni să adunăm mai bine de 25 de mii de euro, din care am făcut foarte multe lucruri. Inclusiv cele 500 de kituri de testare pe care nu cred că nu poate statul să le achiziționeze dacă am putut noi, un ONG mic dintr-un oraș de munte. Mi se pare că se mișcă foarte greu lucrurile. Totul se face de suprafață, de fațadă. Da, îi condamnăm și noi pe cei din spitale, pe cadrele medicale, dar numai pentru că nu au spus adevărul și cu ce se confruntă”, spune Nicoleta Bogoș.
VEZI GALERIA FOTOPOZA 1 / 7Imediat după ce Asociația „Licuricii fericiți” a cumpărat cele 500 de kituri de testare COVID, primarul din Câmpulung Moldovenesc împreună cu alți nouă primari din localitățile deservite de spitalul din oraș au cumpărat aparatul de testare. Astfel încât, un orășel din nordul țării, cu doar 17 mii de locuitori, va avea de acum încolo un laborator de testare pentru COVID, dar și alte boli. Dovada că atunci când se vrea, se poate. Și că pentru asta e nevoie de oameni, așa cum e Nicoleta Bogoș.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro