ComenteazăDouă săptămâni. Două săptămâni pe care profesorii le dedicau de obicei planificării primului semestru, părinții cumpărării rechizitelor, iar elevii se bucurau de ultimele zile de vacanță. Dar 2020 a venit cu alte reguli. Este anul online, cu distanțare socială.
Mai sunt două săptămâni până la începerea școlii și sunt zeci de întrebări fără răspuns. Ale elevilor, părinților, profesorilor și directorilor de școală.
Ce spun profesorii din Neamț, Galați, Covasna și Caraș-Severin
Patru profesori din orașe diferite ale țării au povestit pentru „Libertatea” care le sunt temerile legate de începerea școlii. Toți și-au exprimat îngrijorarea pentru colegii lor care au probleme de sănătate și care fără să fi fost întrebați, trebuie să revină la catedră.
Își doresc cu toții ca școlile să se deschidă, dar cer măsuri coerente, clare. Ba chiar, unii dintre ei și-ar fi dorit ca venirea în clase să se facă etapizat, pe grupuri mai mici și învățământul online să alterneze cu cel clasic.
Elena Dragu, 50 ani, Roman: ”Sunt mulți profesori foarte vulnerabili, dar le e frică să recunoască”
Elena Dragu este profesoară de aproape 30 de ani. Predă limba română la Liceul Teologic „Episcop Melchisedec” din Roman, Neamț. La fel ca în alte școli, nici aici nu s-a decis exact cum se vor desfășura lucrurile.
Toată această incertitudine se suprapune peste îngrijorarea față de propria stare de sănătate. „În fața unei confruntări cu virusul, eu nu rezist. Se poate ca la un moment dat să fie focare și vor fi și cei care vor ceda, care nu vor rezista în lupta cu virusului. Atunci cum te vei simți? Pentru că sunt mulți profesori foarte vulnerabili, dar le e frică să recunoască”, spune profesoara.
De aceea, propune ca măcar acum, în vremuri grele de pandemie, să putem să ne privim cu sinceritate și să vedem care sunt punctele tari și care cele slabe ale sistemului, ale fiecărei școli. Și ce ar însemna totuși o școală hibrid, în care cursurile online să alterneze cu cele offline.
”Ne încredințăm unul altuia grija de noi”
„Cred că ar trebui să începem invers cu două săptămâni de online, două săptămâni în care să se obișnuiască toți cu noua mentalitate, cu grija pentru locurile unde mă duc, cu cine mă întâlnesc”, mai spune profesoara de 50 ani.
Sunt lucruri de finețe umană, fiindcă ne încredințăm unul altuia grija de noi. După acest scenariu de două săptămâni pot trece la un hibrid. Care poate să însemne ca eu ca profesor să desfășor lecții online și lecții fizice.
Elena Dragu:
”Sunt oameni care nu se vor adapta niciodată la online și care preferă, se simt confortabil să țină lecția fizic. Dar nu pot să merg acolo să tremur în fața copiilor”, mai spune Elena Dragu.
De altfel, la liceul în care predă, jumătate dintre elevi sunt navetiști, restul se împarte între cei care stau în cămin sau locuiesc în apropiere. Poți să redeschizi căminele? Poți să le asiguri un transport sigur elevilor? Atâtea întrebări fără răspuns cu doar 14 zile înainte de începerea școlii.
Doru Căstăian, 41 ani, Galați: „Nu văd de ce acest maximalism și heirupism”
De la 230 de kilometri de Roman, din Galați, vine o părere similară cu privire la deschiderea etapizată a școlii, de la profesorul de științe socio-umane Doru Căstăian.
Profesorul predă la Liceul De Artă „Dimitrie Cuclin” și spune că e nevoie de mai multă prudență, având în vedere faptul că discuți despre sănătatea oamenilor.
„Aș fi optat pentru moduri mult mai prudente. Suntem departe de a fi într-o situație bună din punct de vedere și nu văd de ce acest maximalism și heirupism”, spune profesorul.
Guvernul zice că trebuie început cu cât mai mulți elevi în clase și redus dacă apar probleme. Eu văd lucrurile exact invers: început cu un număr minim și crescut dacă totul e OK.
Doru Căstăian:
”Cred că profesorii cu factori de risc ar trebui să predea doar online”, adaugă el. În plus, crede că în cazul beneficiarilor educației, fiecare familie ar trebui să poată să decidă dacă să aleagă „ varianta off sau online”, fiindcă își cunoaște mai bine vulnerabilitățile.
Rodica Nina Secelean, 58 ani, Covasna: Declarația pe proprie răspundere a părinților, „eronată și inutilă”
Din miezul geografic al României, de la Sfântu Gheorghe, Covasna, o educatoare atrage atenția cu privire la reintegrarea copiilor la școala clasică, după jumătate de an de stat acasă.
„Aceștia vin după o perioada de peste o jumătate de an fără multe reguli sau restricții. Ori școala, despre care și până acum se spunea ca are reguli multe și stricte, vine acum cu mult mai multe reguli și restricții”, spune Rodica Nina Secelean, de la Grădiniţa cu Program Prelungit „Rază de soare”.
Și ea crede că se discută prea puțin despre riscurile la care sunt expuși profesorii. „Noi intrăm în contact zilnic cu sute de copii și persoane. Oricât ai fi de prudent sau grijuliu, poți oricând face o eroare din neatenție sau grabă”, spune ea.
Nu beneficiem de nicio protecție, sau în niciun caz de protecția de care beneficiază, de exemplu, medicii sau angajații DSP. După cum știți, există o discuție interminabilă despre acea declarație pe propria răspundere a părinților. O găsesc eronată și inutilă. Părinții nu sunt cadre medicale și nu pot pune diagnostice.
Rodica Nina Secelean:
Ce probleme au sesizat părinții la copii
În toată perioada de restricții, părinții i-au povestit educatoarei ce schimbări au intervenit la copiii care au trebuit să stea acasă, în fața calculatorului.
„Tot mai mulți părinți au constatat comportamente de izolare, de închidere în sine a copiilor. Copiii au nevoie de interacțiune umană pentru o dezvoltare psiho-fizică armonioasă. Aceste luni au redus considerabil activitatea fizică a copiilor, nu mai sunt stimulați intelectual, iar capacitatea de comunicare interumană scade dramatic”, conchide Rodica Nina Secelean.
Ovidiu Bădescu, 48 ani, Reșița: ”Să se reducă durata orelor”
Și profesorul de matematică Ovidiu Bădescu, de la Colegiul Național „Traian Lalescu”, din Reșița, Caraș-Severin, e de părere că școlile trebuie să fie deschise, fiindcă elevii au nevoie deopotrivă de informație și de socializare și inteligență emoțională.
Cu gândirea ordonată a profesorului de matematică, acesta propune patru soluții pentru o școală mai sigură pentru toți actorii ei:
„1. Doar anumite materii, asociate examenelor naționale să fie predate în mod fizic, celelalte în mod online, astfel numărul de ore petrecute la școală s-ar reduce la 2-3 ore zilnic pentru fiecare elev
2. Să se reducă durata orelor.
3. Să se desfășoare totul online, să se înregistreze lecțiile făcute, iar elevii să poată avea acces oricând la ele, chiar dacă nu pot fi în momentul desfășurării lor prezenți. Aici însă ar trebui găsită modalitatea prin care fiecare elev să aibă acces la așa ceva.
4. Să se vină prin rotație la școală (rotație pe zile sau săptămânal), cu predare online a conținuturilor, iar lămurirea neclarităților și evaluarea să fie făcută în clasă. Dacă se va ajunge la predarea online, ar fi indicat să se țină cont de timpul de expunere al unui copil în fața unui monitor, să se facă cât mai multe cursuri de predare online (au apărut și publicații în acest sens), să fie o bibliotecă virtuală de conținuturi.”