Profesori din școlile românești din Transnistria, provincie aflată în cod roșu de alertă teroristă: „Oamenii pleacă din regiune, noi rămânem alături de elevii noștri”

În regiunea transnistreană, să înveți în limba română a rămas și astăzi un adevărat act de curaj. O spun răspicat profesorii care lucrează la cele șapte instituții de învățământ cu predare în grafia latină din regiunea transnistreană. Aflați la doar o sută de kilometri de Odesa, profesori și elevi și-au ținut adesea orele cu zgomote de explozii pe fundal. Școala 9 a vorbit cu directori din școlile românești și părinți din Transnistria pentru a înțelege cum se face școală sub cod roșu de alertă teroristă.

După vacanța de Paști, din ziua de 3 mai, cei 1.600 de elevi și 400 de profesori din școlile românești, au trebuit să treacă la regimul de studii la distanță. Aceste instituţii din regiunea transnistreană se află în subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării de la Chișinău şi urmează programul de studii similar instituţiilor de pe malul drept al Nistrului. Însă situația din ultima perioadă i-a determinat să se supună deciziei de la Tiraspol de a închide școlile.  

Cod roșu de alertă teroristă până pe 25 mai

Autoritățile separatiste au acuzat în ultimele săptămâni că s-au produs mai multe explozii pe teritoriul regiunii și serviciile secrete americane au dezvăluit în această săptămână că armata rusă intenționează să „extindă podul terestru către Transnistria”. În aceste condiții, autoritățile au instituit cod roșu de alertă teroristă până pe 25 mai. Asta înseamnă măsuri restrictive pentru populație: oamenii nu mai pot circula liber, sunt verificați amănunțit în cazul în care vor să treacă Nistrul, iar elevii au trecut la regimul online de studii. 

Recomandări

Cazul Ferma Dacilor. Un an de la focul devastator care a omorât opt oameni. Laboratorul de expertize criminalistice a identificat cauzele incendiului

Au început deja să treacă granița către Moldova transnistreni cu toată viața într-un portbagaj, mânați de teama unui nou conflict armat, precum cel din 1992, când provincia din dreapta Nistrului și-a autodeclarat independența. 

Raisa Pădureanu, vicedirectoarea Liceului Lucian Blaga, spune cu tristețe că profesorii s-au obișnuit deja să trăiască cu teamă: că vor fi arestați sau că vor fi controlați de autorități chiar în timpul orelor. 

„Săptămâna trecută când s-au produs exploziile la pretinsul sediu al securității din regiune, casa mea a fost zguduită, pentru că eu locuiesc în apropiere. Acum, când suntem obligați să desfășurăm orele online, nici nu știm la ce să ne așteptăm, pentru că putem avea surprize oricând”, a povestit aceasta pentru Școala 9. 

Și elevii de la Liceul Teoretic Evrika, cu predare în limba română, din orașul Rîbnița și-au început orele în regim online. Aici se adună în bănci și elevi de pe malul drept al Nistrului, din satele raionului Rezina și din orașul cu același nume, care fac zilnic naveta în jur de 20-25 de kilometri, peste podul care leagă localitățile. 

Recomandări

Edith Alibec, despre ce înseamnă să fii actriță independentă: „M-am apucat să fac proiectul și am început să bat la uși”

Dacă în primele zile de război, când se auzeau primele bombardamente la Odesa, copiii au continuat să frecventeze școala, acum situația a devenit și mai tensionată. În fiecare zi, oamenii citesc știri despre un posibil atac asupra regiunii transnistrene. 

„Unele cadre didactice și-au luat concediu pe cont propriu”

Natalia C., mama unui elev din raionul Rezina, care frecventează Liceul Evrika, din regiunea transnistreană, este foarte îngrijorată pentru securitatea copilului său. 

„Chiar și atunci când erau zilnic anunțate alarme cu bombă în școli și alte sedii din Rîbnița și toată regiunea transnistreană, continuam să frecventăm școala. Acum însă, după exploziile de la Tiraspol, după știrile despre depozitul de armament din Colbasna, raionul Rîbnița, după atenționările mai multor state de a părăsi regiunea transnistreană, rămânem în situația de a alege între dreptul la educație și dreptul la viață”, spune femeia. 

Consideră că școala online e o decizie bună în condițiile date. „Le permite elevilor să învețe și, totodată, să evite cel puțin o parte din riscurile de securitate”. 

Și pentru profesorii de la Liceul Evrika din orașul Rîbnița atmosfera generală îi îngrijorează, dar cu toții își păstrează calmul.   

Recomandări

Ultimul mesaj al pilotului avionului prăbușit în Kazahstan indică un posibil atac. Principalii suspecți

„Chiar de la prima oră am evaluat situația: în comparație cu unele instituții cu predare în limba română din regiunea transnistreană, în care unele cadre didactice și-au luat concediu pe cont propriu, întregul colectiv didactic al Liceului Evrika este prezent la ore: unii pedagogi fac ore fizic din liceu, alții fac lecții online. Am verificat prezența elevilor: cu mici excepții, practic toți elevii sunt la ore”, ne povestește Eugenia Halus, directoarea liceului din Rîbnița. 

„Războiul școlilor”: arestări, dosare penale, avertismente la locul de muncă

Femeia mai spune că, timp de 30 de ani, profesorii, elevii și părinții au ţinut piept tuturor încercărilor guvernării din stânga Nistrului de a le opri activitatea. 

Din 1989 și până în prezent, administrația liceului a fost nevoită să închirieze cele nouă spații unde se predă în limba română. „Intenţionat nu ni se creau condiţii de activitate, fiind mereu umiliţi şi goniţi. Un argument la aceste spuse mai e şi «războiul şcolilor» din vara anului 2004, în urma căruia am fost fugăriți din sediul ce ne aparţinea, pe teritoriul căruia din bugetul de stat al Republicii Moldova se construiau două blocuri de studii. Acest act de vandalism a fost însoţit de arestări, prigoniri ale părinţilor şi pedagogilor, avertizări la locul de muncă, dosare penale”, povestește directoarea, care era nevoită atunci să organizeze întâlniri clandestine. 

Și până azi, Liceul Evrika își desfășoară activitatea în spații închiriate. Asta deși, pe data de 19 octombrie 2012, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat câștig de cauză instituției, condamnând Federaţia Rusă pentru violarea dreptului la educaţie în limba română. Totuși, nu și-au primit spațiile înapoi. 

„Pe parcursul anilor au fost mai multe adresări către conducerea Republicii Moldova, OSCE (Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa), administrația de la Tiraspol de a reîntoarce sediul luat cu forța în 2004, cu părere de rău și până azi suntem în așteptare… Elevii fiind nevoiți să studieze în locul unei foste grădiniţe”.

Articolul complet, pe Școala 9. 

Urmărește-ne pe Google News