Profesorii unei școli din Brăila se întreabă în ce limbă ar trebui să învețe elevii refugiați: în rusă, ucraineană sau română?

Din curtea unei școli cu porți albe, elevii ies de mână cu părinții și bunicii, unii copii țopăie continuu, alți sunt îmbufnați. Suntem la Școala Gimnazială „Aleksandr S. Pușkin” din Brăila, singura din oraș unde se predă rusa ca limbă maternă, pentru că 70% dintre elevii ei sunt ruși lipoveni. Celelalte materii, însă, se studiază în română. 

Aici, pe 17 martie, la fix trei săptămâni de la izbucnirea războiului din Ucraina, învață deja 16 elevi ucraineni. Primii au intrat pe poarta școlii la câteva zile după invazie. În România, au rămas în jur de 30.000 de copii ucraineni, potrivit declarației purtătorului de cuvânt al Guvernului. 

„Trebuie să fim toleranți, și eu sunt străină, sunt din Bulgaria”

O mamă cu un fes roșu de care sunt agățate câteva mărgele albe vine în grabă spre ieșire cu fiica ei. Cea mică, încruntată din cauză că-i intră soarele în ochi, o ține strâns de mână. Mama îi pune o întrebare greu de deslușit de la distanță – pare să aibă un accent moldovenesc –, fata îi răspunde și râd amândouă. 

„Trebuie să fim toleranți, și eu sunt străină, sunt din Bulgaria. Și eu m-am integrat aici”. O cheamă Ana Munteanu, fostă Atanasova, iar soțul ei este român. Au venit împreună din Italia în România acum doi ani, pentru că n-au mai avut de muncă acolo în timpul pandemiei. Deocamdată, ea nu și-a căutat de lucru aici, ne spune, pentru că n-are cu cine să o lase pe Nadia, fiica ei de 7 ani. Speră să o ajute socrii ei, care urmează să revină din străinătate. Până atunci, ar vrea să facă niște cursuri de infirmieră, gratuit, dacă va fi posibil. 

Recomandări

13 români, dați dispăruți în inundațiile din Spania, anunță MAE

A învățat limba română din mers, de la cei din jur. Pe lângă bulgară, română și italiană, vorbește și rusă. Nadia, născută în Italia, știe la fel de multe limbi. „Mi-e vergogna” (n.r. – rușine, în italiană), zice fata când vrem să-i facem o fotografie.

 „Aici, mă întreabă lumea dacă sunt moldoveancă”, continuă Ana. „E bine să cunoști mai multe limbi, că nu știi niciodată când îți servesc”. Și în câteva clipe se ivește ocazia să vorbească în rusă. 

Era mai ușor în Ucraina

Nadia îi face cu mâna, în apropierea școlii, noii ei colege, Kira, unul dintre copiii ucraineni refugiați în țara noastră. Iar Ana se oferă să ne ajute cu traducerea din română în rusă și viceversa, ca să putem purta o scurtă discuție cu mama fetei. 

Într-o geacă albă care-i trece de genunchi, Tatiana Sevcenko povestește că ea și Kira au plecat din Odesa, oraș ucrainean la 360 de kilometri de Brăila, și că au intrat în România pe 1 martie. Locuiesc la niște ruși lipoveni pe care i-au cunoscut când au ajuns. Au ajutat-o inclusiv cu haine pentru fete – mai are o fiică de 10 ani, elevă tot la Școala „Pușkin”, într-a IV-a.  

Sfătuită de gazde, Tatiana și-a adus fiicele la această școală încă de pe 7 martie, pentru că ele, ca mulți ucraineni, vorbesc rusă și așa se pot înțelege cu profesorii și elevii de-aici. 

Recomandări

Guvernul vrea să înlocuiască sobele tradiționale ale românilor cu pompe de căldură. „Costurile sunt enorme”, spun specialiștii

Kira stă pe vine cu un ursuleț roz în brațe și se joacă cu câteva pietricele, evită să se uite la noi. La început, i-a fost mai greu în clasa pregătitoare, unde merge și Nadia, căci în Ucraina încă se ducea la grădiniță și acolo erau mai simple orele. „Dar când au venit și alți copii din Ucraina în aceeași clasă, i-a fost mai bine”, ne traduce Ana. 

Tatiana și-a propus să rămână cu fiicele ei în România până se va încheia războiul, apoi, vrea să se întoarcă acasă, în Odesa.  

„Ar fi bine să ne hotărâm în ce limbă vor învăța elevii din Ucraina”

Maria Milea, directoarea școlii, tocmai a terminat orele la 12:00 și a revenit în biroul său, unde ține, printre multe altele, modele de cereri de înscriere la școală în ucraineană și română. Se așază pe scaun și ne vorbește, cu mâinile împreunate, despre cum au fost ultimele săptămâni pentru ea, colegi și elevi. 

Și ea lipoveancă – sunt în jur de 3.500 în Brăila –, directoarea predă la pregătitoare. Acum își ține orele și în română, și în rusă. În colectivul ei a adunat nouă copii ucraineni, cu vârste de pregătitoare, clasa I și a II-a. S-a gândit că e cea mai bună soluție acum, pentru că aceștia au nevoie să priceapă lecțiile, dar și să prindă niște cuvinte în română mai ușor. 

Recomandări

Câți bani au cheltuit principalii candidați la președinție pe Facebook și Instagram pentru promovare în precampania electorală

Instituția are numai trei profesori vorbitori de rusă, pentru orele de limbă maternă, în rest, toate cursurile sunt în română. De aceea, i-au grupat pe cei 16 elevi ucraineni în trei clase, astfel încât să nu rămână vreunul singur într-un colectiv. „Ei deja sunt cam speriați că se văd într-o școală nouă”, spune directoarea. De asemenea, au considerat necesar să aibă toți un profesor care să le fie alături în procesul de adaptare și să țină legătura și cu părinții. Aceste decizii, mai spune directoarea Milea, le-au luat profesorii la o ședință specială de organizare, în contextul exodului ucrainenilor afectați de război, și sunt pentru o perioadă limitată, până când vor depăși statutul de audient. Timp în care cadrele didactice află ce nevoi au aceștia, iar Ministerul Educației propune metode de gestionare a situației. 

„După 30 de zile, va trebui să li se echivaleze cursurile și să intre în clase conform nivelului lor”, spune directoarea. O piedică în învățare va fi în continuare limba română, amintește aceasta, „pentru că e destul de complicat să învețe într-o lună o limbă total străină”. Se gândește de pe acum că, până vor reuși să vorbească româna, va fi dificil și pentru copii, și pentru profesori. 

Școala s-a mobilizat ca să-i ajute atât pe elevi, cât și pe părinții lor să aibă acces mai repede la cursuri de română; va depune cereri la inspectoratul școlar județean ca să se formeze grupe în acest scop.  

„Ar fi bine să ne hotărâm în ce limbă vor învăța elevii din Ucraina”, precizează directoarea. În română, rusă sau ucraineană? În instituția pe care o conduce, cu numai trei profesori vorbitori de rusă și fără cunoscători de ucraineană, limba română pare unica opțiune fezabilă. 

Dintre părinții ucraineni  care s-au refugiat în Brăila mulți au studii economice, doar o mamă a lucrat ca învățătoare, însă n-ar avea cu cine să-și lase copilul de 1 an, dacă ar fi să le predea celor mici în limba maternă.  

Pe deasupra, și limba engleză influențează modul în care elevii ucraineni percep alfabetul latin (ei scriu cu chirilice). Pronunță litera „a” ca în engleză – „ei”, iar „g” – „gi”. Și aici vor studia engleza două ore pe săptămână, încă o punte de comunicare pentru cei care se descurcă să o folosească. 

Continuarea, pe Școala 9 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro