Discuțiile pe noile proiecte de lege au loc pentru a doua zi la rând, după ce marți au fost purtate cu sindicatele profesorilor, reprezentanții elevilor, părinților și studenților, ONG-uri și reprezentanți ai mediului de afaceri. De asemenea, tot miercuri au participat, pe rând, rectorii și reprezentanții cultelor religioase.
Mai multă consiliere psihologică pentru elevi
Majoritatea cadrelor didactice care au luat cuvântul în dezbaterile de miercuri s-au declarat împotriva reînființării unor centre de reeducare pentru copii, una dintre măsurile propuse, pe de altă parte, de sindicatele din învățământ.
Ei au insistat, în schimb, pe nevoia copiilor care au anumite probleme de comportament de a trece prin terapie sau consiliere psihologică.
Astfel că o parte dintre propunerile dascălilor au fost legate de înființarea unor centre speciale care, cel puțin în București, să funcționeze în subordinea Centrului de Resurse și Asistență Educațională (CMBRAE). Aceste centre s-ar preocupa de tulburările emoționale ale elevilor. Profesorii au mai propus și înființarea unor echipe formate din părinte, diriginte și consilier școlar într-un caz de abatere disciplinară.
Luiza Moraru, învățătoare și inspector pentru învățământul primar din Sector 1, a atras atenția că posibilitățile profesorilor de a-i ajuta pe copiii care au anumite probleme sunt limitate pentru că de cele mai multe ori se lovesc de un zid: părinții. Sunt elevi care vin la școală aducând cu ei problemele pe care le au în familie, afirmă învățătoarea, și tot familia este cea care refuză ca cel mic să meargă la consilierea de care ar avea nevoie.
„Sunt părinți care nu știu ce să facă cu propriii copii, dar noi nu ne putem duce cu această parte de educație până acasă. Noi luăm toate măsurile, hârtii către poliție, către direcția de protecția copilului și către părinți. Dar părinții refuză să meargă cu copiii la consiliere”, a spus Luiza Moraru.
Astfel, învățătoarea propune că, atunci când există un astfel de refuz din partea părinților, decizia ca elevul să facă consiliere să revină consiliului de profesori. „Trebuie să ni se permită să facem asta când considerăm că este necesar”, a punctat Moraru.
Uniformă școlară: „Este un simbol, iar simbolul are un rol în viața școlii”
Un alt cadru didactic a cerut ca regulamentele școlare să fie mai clare, pentru ca „părinții să știe până unde pot interveni și cât pot interveni”. Profesoara consideră că autoritatea profesorilor s-a pierdut „din cauza rolului pe care unii părinți, fără să aibă baze științifice, și l-au asumat”.
Dorin Stoican, profesor de sport în București, a propus mai multe sancțiuni pentru elevi, printre ele, una graduală pentru scăderea notei la purtare. Spre exemplu, nota 9 la purtare să însemne pierderea bursei, nota 8 – elevul de clasa a VIII-a să nu poată participa în prima etapă a repartizării computerizate la liceu. Nota 7 – muncă în folosul școlii în timpul vacanței de vară.
El propune și reintroducerea uniformei școlare, personalizată fiecărei școli.
„Uniforma este un simbol, iar simbolurile trebuie să aibă un rol în viața școlii”, a argumentat Stoican.
Profesorul mai vrea și o Evaluare Națională din toate disciplinele studiate în școală, nu doar la Română și Matematică, pentru ca „toate disciplinele să fie valorizate și respectate”.
„Uniforma nu poate fi un mijloc de segregare”
Alte propuneri cu care a venit Dorin Stoican sunt interzicerea filmării și fotografierii în spațiul școlii, o măsură aplicabilă și cadrelor didactice, nu doar elevilor, și implementarea programelor „Săptămâna altfel” și „Săptămâna verde” în timpul vacanței școlare, pentru cine dorește, pentru că așa cum sunt ele structurate acum „perturbă grav procesul școlar”.
Ministrul educației, Ligia Deca, a răspuns punctual unora dintre propunerile dascălilor. Legat de uniforma școlară, nu a spus dacă este de acord sau nu cu această măsură, însă a precizat că „uniforma nu se poate transforma într-un mijloc de segregare”, în situația în care o familie nu-și permite să o cumpere.
„Dacă am decide o astfel de măsură în lege sau școlile ar decide, ar trebui să existe niște fonduri pentru ca familia să poată fi ajutată”, a explicat Deca.
Camelia Chitcă, profesoară de științe economice, a spus că un cadru didactic nu ține cont niciodată de mediile din care provin elevii săi, „îi iubim pe toți la fel, predăm tuturor la fel”. Susține că întotdeauna copiii violenți sunt cei care au frustrări și lipsuri în familie și admite că de cele mai multe ori, profesorii se lovesc de o neputință de a mai reabilita un „copil problemă”.
„Uneori, rămânem fără pârghiile legislative pe care să le aplicăm. Îi scădem nota la purtare – nu-l deranjează. Vrem să vorbim cu părintele – părintele nu există sau e reținut. Când un părinte îți spune: «și pușcăria e pentru oameni», ce mai poți face?”, a spus profesoara, în cadrul dezbaterilor.
Chitcă a adăugat că profesorii ar trebui să fie testați din punct de vedere psiho-comportamental, pentru a exista siguranța că acest dascăl este apt să intre într-o clasă de copii. „Este necesar să fim un model pentru elevii noștri”, a argumentat ea.
Proiectele noilor legi ale educației urmează să plece cu modificările aduse de toți factorii implicați către plenul Parlamentului pentru vot, în 26 aprilie. Amendamentele mai pot fi trimise până pe 18 aprilie. Președinta Comisiei de învățământ din Camera Deputaților, unde se dezbat acum proiectele celor două legi, a spus că votul ar putea fi amânat pentru luna mai, în cazul în care mai este nevoie de timp pentru discuții.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
Bucuresti • 13.04.2023, 09:03
Dureros. Ce dovada mai clara vreti ca scoala a ramas un mijloc de represiune si nu unul de educatie? Cum sa dai puterea asta asupra copiilor unor profesori *** Asa incepe dictatura. Atrageti oameni competenti, masurati-le abilitatile si asigurati formare de calitate, introduceti obligatoriu profesori de sprijin la clase, reduceti numarul de elevi intr-o clasa, faceti scoli acolo unde este cazul. Astea sunt masuri nu sa dati in cap mai tare familiilor sau copiilor care nu fac fata scolii. Nici mu e mare lucru. Dar lucrurile nu se rezolva pentru ca scoala trebuie sa ramana asa cum a fost si inainte un mijloc de control al populatiei. NU MAI INCURAJATI ABANDONUL SCOLAR PRIN MASURI DE REPRESIUNE!!!
Acest comentariu a fost moderat pentru: limbaj vulgar sau jignitor.
eu2023 • 13.04.2023, 10:28
Bucuresti • 13.04.2023, 09:03
Dureros. Ce dovada mai clara vreti ca scoala a ramas un mijloc de represiune si nu unul de educatie? Cum sa dai puterea asta asupra copiilor unor profesori *** Asa incepe dictatura. Atrageti oameni competenti, masurati-le abilitatile si asigurati formare de calitate, introduceti obligatoriu profesori de sprijin la clase, reduceti numarul de elevi intr-o clasa, faceti scoli acolo unde este cazul. Astea sunt masuri nu sa dati in cap mai tare familiilor sau copiilor care nu fac fata scolii. Nici mu e mare lucru. Dar lucrurile nu se rezolva pentru ca scoala trebuie sa ramana asa cum a fost si inainte un mijloc de control al populatiei. NU MAI INCURAJATI ABANDONUL SCOLAR PRIN MASURI DE REPRESIUNE!!!
Acest comentariu a fost moderat pentru: limbaj vulgar sau jignitor.
Comportamentul copilului la scoala e reflectia mediului familial/social din care provine. Scoala nu poate "repara" efectul carentelor uriase si devieri de tipul: nedisciplinarea cronica, rasfatul exagerat, neglijenta afectiva si de ingrijire, violenta domestica, psihopatie care tinde sa se mosteneasca in familii, alcoolism, trauma si abuz, saracie cronica, abandon mai ales la varste mici, migrari masive a parintilor in tari straine, etc...efect care duce la copii cu probleme psihice si de comportament. Ca nu se plange nimeni ca nu pot invata, ci ca mediul in scoala e tot mai violent si nesigur, pentru elevi si profesori totodata. De aceea au aparut ca masuri segregarea si elitismul prin propunerea scolilor "bune", multe private. Unele tari, ca Germania, au ajuns sa isi exileze cazurile de copii cu potential violent. Romania e tara primitoare, sunt multi copii germani adusi sa fie crescuti in sistem de plasament, mai ales in regiunile cu traditie saseasa. Vezi cazul adolescentului german ce a omorat o femeie anul acesta, adus cand avea 11 ani !!!! prin acest program de exil. Daca Romania ar fi exilat minori ar fi fost oprobiu public. Si, da, trebuie sa existe un sistem de recompense si pedepse viabil implementat in scoli, pentru ca asa functioneaza comportamentul, si la om si la animale. As visa si eu la un sistem ca in tarile nordice, dar mediul nostru socio-cultural nu e de tari nordice.
eu2023 • 13.04.2023, 04:13
Asta e ca in proverbul cu aruncatul pisicii peste gard...Inteleg ca profesorii vor solutii, dar consilierea, chiar bine facuta, nu e vroe solutie miraculoasa. Consilierul scolar nu are decat cuvinte, atat. In cel mai bun caz poate implementa strategii de modificare comportamentala dar asta necesita colaborare uriasa cu parintele si un fond al copilului cu care se poate lucra. Si nu garanteaza schimbari majore/de durata in comportamentul copilului. In rest, cuvinte...si acelea cu mare grija alese pentru ca e vorba de un copil. Comportamentul uman e determinat de factori biologici, neurofiziologici, culturali si mai ales sociali. Si e invatat si exersat permanent in mediul familial si comunitar de origine. Nu degeaba in SUA si alte state dezvoltate multi, foarte multi copii si adolescenti sunt sub medicatie psihotropa. In plus scoala e obligatorie de vreo suta de ani. Inainte copii si adolescenti munceau. Sau daca faceau scoala erau tinuti in scurt cu pedepse. Nu stateau inchisi in sali de clasa in acest experiment social pe care noi il consideram normalitata umana. Nu e, e ceva recent, si trebuie sa acceptam ca uneori/pentru unii functioneaza, alteori/pentru altii mai putin. Vrem solutii la o problema complexa, si in mare, nesolutionabila.