14 comentariiSpecialist în Științe Politice, profesorul Cristian Pîrvulescu spune că noua lege a minorităților naționale, adoptată la mijlocul lunii decembrie de către Rada Supremă a Ucrainei, a fost influențată de situația de conflict din țara vecină.
„Momentul este total nepotrivit pentru schimbări radicale”, spune profesorul. „Promisiunile președintelui Zelenski sunt promisiuni pentru situația post-război. Acum nu sunt condiții în care se poate face o reformă semnificativă.”
„Identitatea ucraineană se construiește în acest război”
O explicație pe care profesorul o dă ca argument pentru că legea nu a suferit schimbările pe care etnicii români le așteptau – eliminarea „cotelor lingvistice în educație” și un învățământ public integral în limba maternă – ține de „construirea identității naționale ucrainene” pe câmpul de luptă.
„Orice schimbare semnificativă din acest punct de vedere ar fi fost percepută de cei care luptă în prima linie a războiului ca o trădare. Se luptă pentru identitatea ucraineană, care înseamnă limbă și cultură ucraineană, istorie ucraineană, înseamnă recunoașterea minorităților, dar nu înseamnă federalizarea Ucrainei”, argumentează Pîrvulescu.
„Nu pot exista legi pentru ruși”
Întrebat dacă minoritățile de pe teritoriul Ucrainei sunt victime colaterale în fața rușilor, în contextul războiului început în 2014, profesorul subliniază că „nu pot să existe legi pentru ruși, există legi pentru minorități și astea sunt condițiile în momentul de față”.
„Legea se va modifica în momentul în care situația politică o va permite. Acum nu o permite”, spune el și precizează că cei care nu sunt de acord cu forma legii de acum nu înțeleg pe deplin contextul politic.
Nu cred că răspunsul rezonabil în acest moment este naționalismul furios, cred că patriotismul democratic este soluția.
Cristian Pîrvulescu:
„Sigur că putem critica, putem spune că așteptam mai mult, și că nu s-a întâmplat, dar de aici până a considera că este un gest îndreptat împotriva minorităților române și a altor minorități este o fundamentală lipsă de înțelegere”, completează Pîrvulescu.
Este această legea un prim pas pentru minorități sau din contră?
Etnicii români din Cernăuți care au discutat cu Libertatea susțin că noua lege a minorităților încalcă Constituția Ucrainei, prin care „Statul garantează învățământul în limba maternă tuturor autorităților”. Aceștia acuză că un efect al legii va însemna o pierdere a limbii și identității române în rândul etnicilor care trăiesc în Ucraina. Sunt peste 500.000 de vorbitori de limba română în Ucraina.
Cristian Pîrvulescu vede însă lucrurile diferit. Legea este „un prim pas într-un periplu legislativ care va dura și care va depinde de cum se va încheia acest război”.
Crede că promisiunile făcute guvernanților români, aflați în vizită la Kiev, de către președintele ucrainean Zelenski vor fi aplicate odată ce războiul se va termina, dacă va fi în favoarea Ucrainei.
„Asigurarea deplină a respectării drepturilor identitare ale etnicilor români, inclusiv a celor lingvistice, va face ca societatea ucraineană să devină mai puternică”, spunea în aprilie premierul Ciucă, după întâlnirea oficială cu Zelenski.
Situația din prezent arată altceva, susțin vocile etnicilor români din Ucraina. „Parlamentul legiferează în condiții de război”, explică Pîrvulescu.
„Alta este să dai legi în timp de pace, cu gândul la viitor.”
Politolog: „Să nu avem o atitudine care-i ajută pe ruși”
Amintește că Partidul Regiunilor, prorus, aflat la guvernare în anii 2010–2014, le-a făcut acest serviciu minorităților, tocmai în încercarea de a le integra în „lumea rusească”. „Vor etnicii români să facă parte din lumea lui Putin sau vor să aibă un viitor european, în Ucraina?”, se întreabă Pîrvulescu.
„A nu lua în considerare circumstanțele este o ignoranță sau rea intenție, ba chiar o atitudine prorusă”, acuză specialistul în științe politice.
„Este o obligație de onoare pentru statul ucrainean”
În dialogul cu ziarul, politologul evidențiază însă că democrația europeană înseamnă tocmai respectarea identității și autonomiei culturale.
„Evident că a permite minorităților să se manifeste în cultura lor, în limba lor, este un act democratic. Ucraina are niște obligații pe care și le-a asumat din acest punct de vedere, sentințe la Curtea Europeană, care o obligă la o anumită direcție. Dar este o situație care se aplică în condițiile în care prioritățile nu mai țin de război”, mai spune Pîrvulescu.
Legea adoptată în decembrie a fost necesară pentru a îndeplini unele cerințe ale Bruxelles-ului, după ce Ucraina a obținut, în iunie, în plin război cu Rusia, statutul de candidată la aderarea în UE.
Ungurii din România și românii din Ucraina
Face o scurtă comparație cu România și vocile naționaliste care vor să-i izgnonească pe unguri din țară.
„Nu știu pe ce bază cer asta. Este în egală măsură țara lor, ca și a noastră. Granițele s-au schimbat, ei au fost aici și sunt aici. Exact același lucru este valabil și pentru românii din Ucraina, este normal ca drepturile lor să fie nu doar respectate, ci asigurate. Este o obligație de onoare pentru statul ucrainean și sunt absolut convins că această obligație va fi asumată și respectată”.