Studiind programa, Bogdan Rațiu a realizat că aceasta nu îi ia aproape deloc în calcul pe elevii de la secția maghiară a liceului, scrie Școala 9. Vorbim de adolescenți care nu știau să se exprime și să citească bine în limba română.
Timp de trei ani a lucrat la o metodă de lucru prin care a împărțit materia, astfel încât în primii ani să le fundamenteze competența lingvistică și să îi aducă în stadiul în care să aibă libertate în exprimare.
După aceea, îi învață ceea ce numește o lectură asumată, adică să identifice o informație în ceea ce citesc și să o integreze în propriul sistem de valori, iar apoi să creeze ceva cu aceasta. În etapa a treia, trece la partea culturală.
„Plusez atunci foarte mult pe cultură, pe interculturalitate, în sensul de dialog între culturi, cultura înaltă și cultura de masă. Îi duc peste tot în spațiul ăsta cultural imens și așa reușești în timp să-i formezi mult mai coerent pentru mintea mea și pentru modul în care eu sunt construit ca profesor”, spune Bogdan Rațiu pentru Școala 9.
Are elevi maghiari de olimpiadă
Este profesor de limba și literatura română la Liceul Teoretic Bolyai Farkas din Târgu Mureș. Are 34 de ani, iar pe ultimii 13 i-a petrecut la catedră. Metodele sale de lucru ieșite din tipare și stilul empatic de predare i-au adus titulatura de profesor Merito în 2019.
Nu a avut niciodată un elev care să pice examenul de bacalaureat, iar în urmă cu trei ani a avut primii elevi maghiari din județul Mureș care s-au calificat la Olimpiada națională de limba română. Și numărul elevilor „de națională” tot crește.
În 2018 și 2019 a marcat o nouă premieră la nivel național, obținând câte două note de 10 în fiecare an la bacalaureat cu elevi maghiari, în condițiile în care notele maxime în județul Mureș, la limba română, nu sunt foarte multe.
„Nici nu am visat așa ceva. Se merge pe acest clișeu că nu vom putea ajunge cu elevii maghiari la nota 10 la limba română. A ajunge la 10 cu un elev care să nu facă greșeli de limbă este o performanță”, spune profesorul.
Ca un copil care gândește în limba maghiară să ajungă la un nivel aproape nativ în română înseamnă muncă multă. „Când au ajuns la națională, am simțit că este un pas foarte mare și ca mentalitate, dar și ca metodă de lucru. A fost o certificare a faptului că este bine ce fac, chiar dacă uneori sunt perceput ca un profesor sever, care te scoate din zona de confort”, spune dascălul.
Bogdan Rațiu rezumă simplu modul de trai într-o zonă cu o populație maghiară numeroasă, care a atras de multe ori preconcepții: „În spatele blocului ne-am jucat toți cu toți”.
Profesor de la 21 de ani
Știa din clasa a XI-a că voia să devină profesor și oscila între română și franceză, tocmai pentru că la aceste materii a avut probleme destul de mari în liceu. Cei care i-au ghidat pașii pe acest drum au fost câțiva profesori care au reușit să îi trezească pasiunea pentru română și franceză. „Am avut niște profesori foarte dedicați și de la elevul care nu citea și care nu era capabil să poarte o conversație în limba franceză, am hotărât în clasa a XII-a să dau la Litere, la specializarea română-franceză, deși eu studiam biochimia”, își amintește dascălul.
În Târgu Mureș a absolvit Facultatea de Litere, a făcut masteratul și apoi și-a luat și doctoratul când avea doar 27 de ani.
La 21 de ani, vârsta la care în SUA tinerii abia primesc dreptul de a bea alcool, el devenea profesor la liceul la care predă și astăzi. Ne-a mărturisit că nu a fost sigur de la început că vrea să rămână în învățământ. Odată cu trecerea anilor, pe măsură ce și-a perfecționat metodele de predare, a descoperit că doar asta vrea să facă.
Consideră că profesorul trebuie să știe foarte bine ceea ce trebuie să facă la clasă, să aibă metode clare și coerente, prin care să dezvolte gradual cunoștințele de limba română ale elevilor până la absolvire, în clasa a XII-a.
Mai multe despre metodele inedite de predare și povestea sa, pe Școala 9.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro