Echipa de la Universitatea Fudan din Shanghai, China, care se află în spatele programului, susține că acesta poate identifica persoanele infectate în mai puțin de o secundă, cu o precizie de 90%.
“Programul nostru este destul de rapid”, susține Yanwei Fu, de la Universitatea Wudan, autorul principal al studiului.
Comparativ cu alte metode de testare disponibile în prezent, un astfel de sistem ar fi mult mai ieftin și incomparabil mai rapid. Programul are nevoie doar de câteva poze ale ochilor unui pacient pentru a stabili un diagnostic.
Programul se bazează pe un procedeu computațional denumit “machine learning” (învățare automată).
Rezultatul acestui procedeu este o rețea neuronală, un tip de program care imită modul în care creierul uman procesează date. Antrenarea acestei rețele neuronale a presupus educarea unui calculator în recunoașterea simptomelor asociate COVID-19, pornind de la pozele a aproximativ 450 de oameni, voluntari de la Centrul Public de Sănătate Clinică Shanghai din Fudan.
Dintre aceștia, 147 erau sănătoși și 303 aveau diferite simptome – 104 aveau COVID-19, 131, diferite boli pulmonare, iar 68, afecțiuni oculare. Fiecare pacient a contribuit cu cinci poze ale ochilor pentru această etapă.
La final, programul a fost folosit la diagnosticarea unui nou set de pacienți cu simptome cunoscute. Acest set conținea atât persoane sănătoase, cât și pacienți cu COVID-19, cu afecțiuni pulmonare și cu afecțiuni oculare. Din 24 de pacienți cu COVID-19, programul a identificat 23 ca fiind infectați. De asemenea, a recunoscut corect toți cei 30 de pacienți sănătoși.
Echipa a creat sistemul pornind de la observația că familia coronavirusurilor generează și simptome oculare, odată ce infectează un pacient – cel mai comun astfel de simptom fiind conjunctivita.
Și alte virusuri respiratorii, precum unele virusuri gripale generează simptome similare.
Rezultatele sunt criticate
Există însă și voci critice la adresa acestui program. Și sceptici care pun sub semnul întrebării eficiența lui.
Membrii Centrului Oftalmologic din Singapore au explicat pentru The Scientist că mai puțin de 5% dintre pacienții cu COVID-19 s-au prezentat cu simptome oftalmologice.
De asemenea, mai multe boli pot genera simptome precum conjunctivita – ceea ce înseamnă că programul poate da multe alerte false.
De asemenea, cantitatea de date folosită pentru antrenarea inițială a programului este extrem de mică. Rețelele neuronale sunt folosite pentru a procesa cantități incredibile de date extrem de rapid, dar eficiența lor depinde direct de volumul de date folosit la “antrenarea” lor.
Un eșantion de 450 de pacienți este minuscul, și, ca atare, rezultatele programului nu pot fi considerate de încredere.
Un alt punct de discuție este legat de modul în care astfel de programe pot fi aplicate și cum ne pot afecta din punctul de vedere al datelor personale.
China are o rețea foarte densă de camere de filmat cu rezoluție înaltă în centrele urbane, iar autorii sugerează că aceasta poate fi folosită pentru a urmări ochii cetățenilor și a identifica purtătorii de coronavirus, fără a le cere, în prealabil, acordul.
În Europa, o asemenea abordare riscă să genereze proteste puternice din partea publicului şi contravine normelor de protecție a datelor personale în vigoare. În Uniunea Europeană, prelevarea de date biometrice este legală doar cu acordul informat al pacienților.
În ultimul rând, lucrarea nu a trecut încă prin procesul de peer-review – nu a fost analizată și validată de alți specialiști din domeniu pentru a fi publicată într-un jurnal științific.
Studiul a fost publicat în jurnalul de pre-print medRxiv.
LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză de încredere și într-un moment în care, din păcate, se practică discreditarea cunoașterii, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare săptămână, mai multe articole în Libertatea, bazate pe descoperiri, studii și cercetări din cele mai diverse domenii.