Programul care-i ajută pe adolescenții români să se dezvolte în afara școlii: „Ne dorim ca peste un milion de tineri să deprindă abilitățile de viață și de carieră”

Din dorința de a-i ajuta pe tineri și a veni în întâmpinarea lor, ea a dezvoltat un program de educație nonformală care antrenează abilitățile de viață, carieră și business ale celor cu vârste cuprinse între 16 și 25 de ani. Am stat de vorbă cu Monica Florea despre necesitatea unui astfel de proiect, dar și cu tineri din generația Z despre ce-și doresc de la carieră sau de la mediul educațional românesc.

Tinerii își doresc să învețe mai mult decât ceea ce școala le oferă

Monica Florea este antreprenoare și are o experiență de 25 de ani în business, timp în care a coordonat câteva companii românești de top, cu implicații în multiple industrii, de la HoReCa, Food Service, și până la Retail cu activități în zona de Producție și Distribuție. În 2023, a renunțat la toate proiectele pentru a se dedica 100% unei inițiative unice pe piața din România, un program de mentorat pentru tineri cu scopul antrenării abilităților de viață și de business.

„Adolescenții și tinerii se simt debusolați și copleșiți pentru că nu reușesc să-și găsească o traiectorie în viață în acord cu aspirațiile și abilitățile lor. Orientarea educațională și vocațională este realizată superficial, ba chiar inexistentă în multe contexte, iar unui consilier vocațional din școli îi revin în grijă prea mulți elevi (peste 1.000)”, susține Florea.

Recomandări

Ce înseamnă pentru Ucraina, Orientul Mijlociu și China întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă

Pentru a înțelege mai clar nevoile noii generații, în mai 2024, a realizat un studiu care a scos la iveală faptul că 72% din tinerii din România își doresc să învețe mai mult decât ce le oferă școala sau facultatea. Cei cu vârste între 16 și 24 de ani vor să urmeze programe de învățare diferite de curricula tradițională, care să îi ajute să își descopere talentele și să îi pregătească pentru reușită. Cât despre ariile de interes, 95% dintre participanți au ales educația financiară (37%), vorbitul în public (36%), marketingul și comunicarea (28%), leadership și management (25%) sau educație antreprenorială (22%).

14% dintre tineri au declarat că își doresc stabilitate financiară, iar 12% vor învățare și educație. Un procent similar caută o schimbare în viața profesională: de la a găsi un loc de muncă sau a-l schimba pe cel actual, până la a câștiga mai mult sau a se bucura de mai multă flexibilitate. Îmbunătățirea abilităților sociale și emoționale, precum și creșterea încrederii în sine ar aduce împlinirea pentru 6% dintre tinerii chestionați.

Recomandări

Kamala Harris, primul discurs după înfrângere: „Am pierdut alegerile, dar nu lupta pentru libertate. Aveți putere”

UP Generation, o inițiativă unică pe piața din România

De-a lungul profesiei sale, Monica Florea a lucrat îndeaproape cu tinerii și a observat dorința lor de a reuși, dar și lipsa de perspective practice și a unei îndrumări necesare. „Experiența cu propriul meu copil mi-a dat întregul context să pornesc această misiune”, a adăugat ea. 

Ideea unui program de mentorat i-a apărut în minte în urmă cu cinci ani, dar abia în 2023 s-a concretizat. Inițial, și-a dorit să construiască academii profesionale în jurul companiilor pe care le-a condus. „N-am reușit să fac asta, pentru că de fiecare dată prioritățile erau altele, iar acest demers implica resurse importante de timp, de oameni și de bani”, explică antreprenoarea.

Odată ce și-a setat un obiectiv clar – dezvoltarea abilităților de viață pentru tineri, și-a pus la bătaie resursele financiare proprii și s-a apucat de treabă. A lansat un program-pilot, pe care l-a testat în mod gratuit alături de 15 tineri, iar în martie 2024 a scos pe piață programul oficial, Life Skills Pro. „Au venit alături de mine specialiști din zona de psihologie și psihopedagogie, dar și oameni din business alături de care am completat perspectiva”, precizează ea.

Recomandări

Un copil grav rănit într-un accident de autocar este executat silit de avocați. Întâi, aceștia s-au îndreptat împotriva tatălui

În cadrul programului, startul este reprezentat de nevoile concrete pe care le au tinerii, urmat de explorarea talentelor, pasiunilor, dar și a punctelor forte și mai puțin forte pe care le au. „Găsim împreună soluții, ghidăm prin tehnici, metode, dar și unelte explicate pas cu pas. Construim jocuri de rol și scenarii care să le antreneze abilitățile formate. Tinerii învață prin experimentare, prin descoperire, prin lucru în echipă”, explică Monica Florea.

Viziunea pe termen lung este ca UP Generation să devină un proiect de țară, care să implice sistemul educațional, dar și mediul de afaceri. „În termeni de cifre, ne dorim ca peste un milion de tineri să deprindă abilitățile de viață și de carieră, care să le ofere o altă perspectivă și să îi ajute să se dezvolte spre atingerea potențialului de care dispun”, completează femeia de afaceri.

Rucsandra, 17 ani: „Tinerii trebuie să-și facă ei viitorul mai bun, nu să depindă de societate”

„Sistemul de învățământ românesc este cea mai dezorganizată și plictisitoare metodă de a-i învăța pe copii ceva. Nu văd niciun fel de avantaj. E mult, e plictisitor și nefolositor în mare parte. Copiii din sistemul românesc nu știu ce e ăla un examen adevărat, pentru care chiar trebuie să muncești zi de zi că să îl treci cu o notă foarte bună. Evaluarea națională, cu fiecare an, devine din ce în ce mai ușoară și, totuși, din ce în ce mai mulți copii nu iau nici 5. Iar patru sau cinci examene pentru BAC nu înseamnă mare lucru pe lângă cele 12 examene pe care un copil care termină ultimul an de liceu în sistemul britanic trebuie să le facă. Poate de asta România nu are nici măcar o universitate în top 100 și nici în top 500”, spune tânăra.

Rucsandra povestește cum aude din ce în ce mai des de la copii că-și doresc faimă și bani pe internet, dar crede că nu poți fi antreprenor fără cunoștințe de business. „Nu, nu poți să devii un influencer de succes dacă nu știi strategii de marketing prin care să te promovezi. Postatul a 100 de filmulețe pe TikTok nu înseamnă că eșți influencer”, adaugă ea. 

Tânăra îi încurajează pe tineri să se apuce de învățat serios, încă din primul an de liceu: „Tinerii trebuie să-și facă ei viitorul mai bun, nu să depindă de societate. Ar trebui să pornim întâi cu ce putem să facem fiecare dintre noi”. 

Mai mult, i-ar plăcea ca profesorii să țină pasul cu noua generație: „Mi se pare mult mai interesant să învăț Shakespeare decât Ion Creangă și alți autori români. La orele de artă, mi-ar fi plăcut ca profesoarele să încurajeze și designul, fotografia, arhitectura, nu doar desenul. Nu mă ajută la nimic să desenez copaci și pești”.

Alex, 25 de ani: „Este nevoie de o investiție constantă în educație”

Alex crede că sistemul de învățământ românesc nu are un plan educațional pe termen lung, raportat la direcțiile de dezvoltare ale industriei și societății. „Cred că este nevoie de o investiție constantă în educație. Tinerii au nevoie de mentori și resurse educaționale. Internetul le aduce la un loc, dar cu foarte mult zgomot și informații eronate, așa că eu consider crucial să își dezvolte un mod eficient și obiectiv de a se informa”, spune el. 

În școală, tânărului i-ar fi plăcut să vadă mai multe exemple practice legate de probleme reale cu care se va confrunta în viață. „Aș fi vrut să învăț cum ar trebui să evaluez un risc, cum să lucrez în echipă și cum să văd mai departe de lucrul individual, cum să folosesc matematica învățată la școală ca să calculez dobânda unui credit, să învăț cum să-mi fac un buget personal și de ce este important să ai un plan pe termen lung pentru anumite lucruri”, explică el.

Alex este de părere că generația Z vede locul de muncă drept un traseu personal spre visul personal, iar la nivel de societate, el vorbește despre cum educația ar trebui văzută ca o vizită periodică la medic pentru a asigura bunăstarea noastră socială și intelectuală, în timp ce inițiativele educaționale ale tinerilor ar trebui mult mai mult promovate și susținute la nivel de stat.

Denisa, 20 de ani: „Generația Z își dorește să fie respectată și auzită”

Denisa crede că sistemul românesc de învățământ ar fi bine să se axeze mai mult pe dezvoltarea stării de bine a elevilor, mai mult decât pe transmiterea de informații, utilizarea tehnologiei în școli, dar și acordarea de feedback din partea profesorilor, ceea ce i-ar ajuta pe copii să se dezvolte.  

Spre exemplu, așa cum descrie, încă din școala primară, i-ar fi plăcut să învețe despre gestionarea emoțiilor. „Cum ar fi fost dacă știam de dinainte de gândurile iraționale? Aș fi evitat, probabil, anumite comportamente distructive, cum ar fi să mă consider inferioară altor persoane, când chiar nu era cazul. Un alt lucru pe care mi l-aș dori prezent în școli este sprijinirea elevilor în descoperirea propriului lor stil de învățare”.

Tânăra se axează pe valorile TRICK (Trust – încredere, Respect, Independence – independență, Collaboration – colaborare, Kindness – bunătate) și este de părere că mulți din generația Z le-au adoptat deja: „Prin perseverență, chiar noi putem aduce schimbarea de care avem nevoie. Generația Z își dorește să fie respectată și auzită, dar și să-și dezvolte abilități și competențe care să-i ajute pe tineri să facă față provocărilor. În mediul profesional, ar fi importante salariile motivante, feedback-ul constant, dar și oportunitățile de avansare în carieră”, spune ea.

Flaviana, 16 ani: Tinerii ar trebui să înfrunte provocările

Flaviana crede că există multe aspecte pozitive în sistemul de învățământ românesc actual și aduce în discuție câteva reușite internaționale ale elevilor – Olimpiada Internațională de Matematică din 2024, unde tinerii au obținut cinci medalii de aur și una de argint, dar și Olimpiada Internațională de Fizică din 2024, unde echipa României a câștigat trei medalii de aur și două medalii de argint. 

Pe de altă parte, așa cum adaugă, există lacune în ceea ce privește sistemul de predare. „Este axat pe foarte multă teorie și pe foarte puțină practică. Predomină stilul de predare centrat pe profesor și pe memorare, în detrimentul învățării interactive. Astfel, tinerii nu sunt motivați să învețe și nu înțeleg cum le sunt utile diferitele materii în viața lor”, explică ea.

Tânăra consideră extrem de important ca tinerii să înțeleagă fenomenele din spatele fiecărei materii, și să fie încurajați să fie curioși și să experimenteze. „Unul dintre obiectivele educației ar trebui să fie pregătirea tinerilor să înfrunte provocările, să gândească critic, să ia decizii și să nu fie manipulați, să dezvolte o coloană vertebrală morală și să dobândească o cultură generală. Să fie, în esență, un om”, spune adolescenta. 

În plan profesional, Flaviana crede că tinerii din generația Z vor să schimbe lumea, în timp ce lucrează în medii creative, autentice, unde pot avea un impact pozitiv asupra societății. „Își doresc să facă parte din echipe diverse, care să le permită să învețe unii de la alții și să contribuie la proiecte inovatoare”. 

Ea susține că tinerii au nevoie să-și antreneze abilitățile de comunicare, de luare a deciziilor, de asumare a responsabilității și de învățare continuă. „O educație de calitate este esențială pentru dezvoltarea individuală și colectivă, deoarece oferă cunoștințele necesare pentru a naviga în societate. Dacă îmbunătățim educația și accesul la ea, contribuim la crearea unei societăți mai echitabile, în care fiecare are șansa să aibă o viață mai bună”.

„Le lipsește o programă școlară adecvată nevoilor lor”

Monica Florea crede că tinerilor le lipsește o programă școlară adecvată nevoilor lor, dar și nevoilor societății în care ei vor trăi. Antreprenoarea spune că ei au nevoie nu doar de informații, ci și de tehnici și metode adaptate lor, multă practică și situații reale de viață, dar și competențe. 

Monica Florea, coordonator Up Generation:

Studiul pe care l-am făcut arată că tinerii au nevoie să-și îmbunătățească abilități care nu le sunt predate nici în școală, nici la facultate, cum ar fi colaborarea, comunicarea, adaptabilitatea și gestionarea emoțiilor, reziliența sau rezolvarea conflictelor.

Florea subliniază importanța unor profesori pregătiți și dedicați meseriei lor, care să-i sprijine pe tineri, dar și cea a mentorilor, care să le vorbească despre reușite și nereușite, să-i inspire. „Lipsește o rețea reală de suport și ghidare, precum și programe de dezvoltare și antrenare a abilităților lor, care să le fie sprijin în parcursul de viață ales”, spune ea.

În ceea ce privește soluțiile, antreprenoarea crede în câțiva piloni de bază: tineri care să-și dorească o altfel de viață, dar să-și asume efortul acestui drum, părinți care să crească tineri cu valori și credințe care să le dea forța să reușească, sistem educațional care să se concentreze pe nevoile specifice ale generațiilor și să se adapteze rapid la cerințele mediilor profesionale, mediul de business care să contribuie la reducerea acestui decalaj, venind, la rândul său, în sprijinul tinerilor.

Statul, element-cheie în rezolvarea problemei

Monica Florea susține parteneriatele strategice parteneriatele strategice între mediile profesionale și instituțiile de învățământ, dar crede că statul are un rol fundamental în tot acest proces. 

„Este nevoie de politici naționale și programe guvernamentale de sprijin care să aibă în vedere interesul pregătirii și apoi al integrării tinerilor. Guvernul poate pune la dispoziție programe de finanțare și stimulente fiscale companiilor care angajează tinerii sau oferă internshipuri. Statul poate dezvolta inițiative de formare continuă și de recalificare, toate adaptate la cerințele și nevoile pieței muncii împreună cu companiile”, argumentează Florea.

În plan de business, antreprenoarea vorbește despre cum companiile caută oameni care știu să colaboreze, să comunice, să se adapteze cu ușurință la mediile profesionale, să își asume eforturi, să aibă inițiativă, să fie responsabili și maturi emoțional, să știe să ia decizii, să-și caute soluții și alternative, să gestioneze corespunzător conflictele și să-și revină din situațiile de nereușită, să fie autodidacți și creativi în joburile lor. 

„Industriile de azi se vor păstra și în anii următori, dar vor avea o dinamică diferită. Se va pune accent pe tehnologie, digitalizare și pe automatizări. AI-ul va deveni parte din toate businessurile, oricât de conservatoare și tradiționale și-ar dori să rămână. De asemenea, zona de robotică, responsabilitate socială, sustenabilitate, economie circulară etc. sunt priorități ale tinerilor, care se vor transpune în businessurile viitorului”, susține ea.

Expunerea la cât mai multe contexte reale de viață, participarea în proiecte de mentorat, în internshipuri, în voluntariat, în proiecte de echipa, în orice le încearcă emoțiile sunt doar câteva dintre acțiunile de care tinerii au nevoie în ziua de azi, după cum precizează femeia de afaceri. 

Programul de mentorat pe care l-a dezvoltat vine în întâmpinarea lor, iar noua sesiune de înscrieri începe pe 20 august. „Învățăm doar atunci când trăim, facem și parcurgem un drum. Nu există altă soluție. Nu poate trăi nimeni asta în locul tău”, încheie ea.

Foto: upgeneration.ro

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro