#SalariileRomanilor. Programatorii, cercetătorii și persoanele cu handicap vor avea salarii mai mici cu 10%

Acest lucru este cauzat de faptul că reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10%, menită să asigure un impact neutru la salariat, nu are cum să îi ajute, deoarece aceste trei categorii de personal sunt scutite de impozit pe venit. Mai exact, la aceștia nu are ce să scadă, din moment ce impozitul pe venit este zero.

Exemple de calcul

Consultantul fiscal Emilian Duca a creionat exact care este calculul. Astfel, pentru un programator care are acum un salariu brut de 6.000 de lei, venitul net pe care acesta îl încasează este de 5.010 lei. Însă costul total al angajatorului este la acest moment de 7.365 lei. De aici există două variante: dacă firma dorește conservarea salariului net de 5.010 lei, atunci aceasta trebuie să majoreze salariul brut cu 22%, la care trebuie să se adauge încă o sumă de 516 lei. Noul cost al firmei ar ajunge astfel la 7.881 lei.

Dacă firma va trece doar contribuțiile, fără să adauge acea majorare de 516 lei, atunci salariul net al programatorului în cauză scade cu 8-10%.

Companiile în insolvență, o altă problemă

O altă situație critică o constituie situația societăților aflate în insolvență. Și aici sunt câteva cazuri, potrivit consultantului fiscal Emilian Duca. Dacă societatea are un plan de reorganizare aprobat de judecător, atunci pentru compensarea efectului trecerii contribuțiilor trebuie majorate salariile brute cu 22%. Dar acest plan trebuie aprobat de către Adunarea Creditorilor și mai apoi de către judecătorul sindic. Un astfel de exemplu este cel al combinatului chimic Oltchim, care este deținut de stat.

Recomandări

Muncitori români întorși în țară după 15 ani, ca să construiască autostrăzi: „Ne plătește mai bine ca-n Italia”

Pentru firmele aflate în perioada de observație, adică până la aprobarea unui plan de reorganizare, această majorare se poate face de către administratorul judiciar. Companii aflate în insolvență aflate în această situație sunt ELCEN și RADET, producătorul și distribuitorul de agent termic din București.

În cazul firmelor în faliment nu poate fi vorba de nicio majorare căci acestea nu au voie să deruleze activități comerciale, singurele lor activități fiind cele de vânzare de active.

Salariul minim pe 2018, o necunoscută

Situația salariului minim pe anul următor constituie, de asemenea, o mare problemă. În acest moment, salariul minim este de 1.450 lei brut, ceea ce înseamnă un venit net pentru angajat de 1.065 lei și costuri totale de 1.780 lei pentru angajator.

Guvernul nu a aprobat miercuri și proiectul de majorare a acestuia la 1.900 de lei, deși acum două săptămâni prezentase un proiect în acest sens.

Dacă salariul minim pe economie rămâne la 1.450 lei brut, trecerea contribuțiilor la salariat ar însemna o diminuare a banilor încasați de oameni cu 16%, însă consultantul fiscal spune că aceasta este cea mai puțin probabilă situație.

Dacă salariul minim va urca la 1.750 de lei, costurile firmelor urcă puțin, la 1.789 lei, iar salariatul va lua 1.074 lei, adică un plus de 9 lei în buzunar.

Recomandări

Dosarul Colectiv: Nicio șansă ca autoritățile să mai fie trase la răspundere penală pentru intervenția haotică din 30 octombrie 2015 sau pentru decesele din spitale

În varianta în care salariul minim va urca la 1.900 de lei, costul angajatorului va fi de 1.943 lei, iar salariul net va fi 1.162 lei, adică în jur de 100 de lei în plus în buzunar (10%).

În cazul salariului minim lucrurile sunt clare, căci firmele sau instituțiile care operează cu astfel de salarii vor fi obligate să crească salariile prin lege.

Peste 4 milioane de salariați, la mila patronilor

În domeniul bugetar există o lege a salarizării care prevede majorarea salariilor cu 25% din ianuarie. Pentru aceștia, trecerea contribuțiilor se traduce printr-o majorare de doar 4-5%.

În mediul privat, însă, companiile trebuie să majoreze salariile brute cu 22% pentru ca oamenii să nu piardă un sfanț la modificare.

Singurele probleme sunt cele din domeniile IT, cercetare și persoanele cu dizabilități, unde, așa cum spuneam mai sus, patronii trebuie să crească salariile brute cu 30%, nu cu 22%, pentru ca oamenii să nu aibă veniturile reduse.

Potrivit lui Ionuț Mișa, ministrul Finanțelor, în acest moment 157.000 de firme din România care nu plătesc contribuții, iar acestea nu au fost achitate pentru 2,076 milioane de români.

Potrivit statisticilor afișate pe pagina de internet a Ministerului Muncii, în România există 5.563.528 de salariați activi. Din aceștia aproximativ un milion sunt bugetari, astfel că restul de mai bine de 4 milioane de oameni rămân la mâna patronilor.

Recomandări

Motivul pentru care George Simion a fost interzis în Ucraina. Guvernul României a publicat răspunsul desecretizat | Document

Statul bagă mâna la pensii

O altă măsură aprobată de Executiv o reprezintă reducerea contribuțiilor pentru pensiile administrate privat, așa-numitul Pilon II, de la 5,7% la 3,7%. Măsura este gândită de către stat să păstreze la același nivel de numerar contribuțiile. Și asta pentru că dacă din 2018 contribuțiile angajatorului trec în sarcina salariatului, atunci va exista un procent mai mare aplicat la un brut mai mare.
Astfel, din 2018 fondurile de pensii vor primi aceleași sume brute ca până acum.

Problema o constituie partea de legitimitate sau proprietate a banilor. Căci dacă s-ar fi menținut același procent de 5,1% asta ar fi însemnat ca în conturile de pensii private să se acumuleze mai mulți bani. Așa, diferența respectivă se duce la stat, la Pilonul I, iar din acești bani se plătesc pensiile actualilor pensionari.

Diferența o constituie faptul că dacă salariații ce contribuie la Pilonul II decedează, atunci banii strânși în conturi se moștenesc, adică sunt o proprietate. Dacă statul ar fi păstrat procentul de 5,1% s-ar fi adunat mai mulți bani în conturi, iar de aceștia ar fi beneficiat actualii angajați când ar fi ieșit la pensie sau urmașii lor.

Prin reducerea procentului, diferența de bani se duce la stat, de unde se plătesc actualele pensii. Iar actualii contributori vor rămâne cu o sumă mai mică de primit pe viitor.

Prețurile au crescut în octombrie 2017 cu 2.6% față de anul trecut. Ce produse s-au scumpit cel mai mult

Urmărește-ne pe Google News