Asta pe lângă înființarea a două fonduri de investiții și dezvoltare, care vor face și ele autostrăzi și spitale.
Autostrăzi și căi ferate
Potrivit documentului, consultat de Libertatea, Guvernul va realiza 325 de kilometri de autostradă și va moderniza 2.100 de kilometri de drumuri județene, ca și 400 de kilometri de cale ferată.
Tot la acest capitol, Executivul spune că vrea ca, ”din cei aproximativ 15.000 de kilometri de cale ferată desfăşurată, obiectivul Guvernului este ca un procent de 60% să fie adus la standarde europene, pentru asigurarea unei viteze adecvate de transport”.
De asemenea, autoritățile promit 9 kilometri de linii noi de metrou.
Reamintim, pentru toate acestea trebuie realizate licitații, contestații, exproprieri, plus proiectarea și construcția propriu-zisă.
Spre exemplu, numai Podul de peste Dunăre de la Brăila, contract semnat chiar în ziua în care fostul premier Mihai Tudose anunța că demisionează, are o perioadă de realizare de patru ani, dintre care un an de proiectare și trei de construcție.
2.500 de creșe și grădinițe, plus 30 de cămine
Același Cabinet va construi 2.500 de creșe, grădinițe și unități after school, dar și 30 de cămine noi studențești.
Tot la acest capitol, ”familiile vor fi încurajate să aibă și să crească cât mai mulți copii, prin acordarea a 1.600 – 1.800 lei/an pentru fiecare copil”.
Programul ”Mierea în școli”
Tot în domeniul educațional, Guvernul vrea să implementeze programul ”Mierea în școli”, prin care 1,4 milioane de copii din grădinițe și școli vor primi câte un borca de miere.
Costul: 15 milioane de euro, conform documentului guvernamental.
315 spitale noi sau modernizate
În domeniul sanitar, Cabinetul Dăncilă spune că va construi sau moderniza 315 ”unități medicale”, iar 49 vor fi dotate, de acestea urmând să beneficieze 500.000 de persoane.
În acestea intră un spital republican, ce va fi realizat în București, plus alte 8 spitale regionale.
Programul prevede și ”reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea infrastructurii ambulatoriilor din 280 de unități medicale”, dar și ”reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea infrastructurii a 35 de unităţi de primiri-urgenţe”.
Boala și medicamentul. Gratuit
Dacă în Programul de Guvernare din ianuarie 2017 era trecut că vor fi medicamente gratuite pentru pensionari, acum, planul este un „program național prin care, pentru fiecare boală, fiecare pacient va avea la dispoziție un medicament gratuit pentru afecțiunea sa”.
Mai mult, se vor crea peste 50.000 de locuri de muncă în domeniul medical.
TVA de 18% din 2019
Numărul taxelor va fi redus de la 50, până la începutul anului viitor, TVA va fi redusă de la 19% la 18% tot începând cu 1 ianuarie 2019, țara noastră urmând să aibă al doilea cel mai redus nivel din Uniunea Europeană, conform Programului de Guvernare 2018-2020.
Inițial, reducerea TVA la 18% trebuia să aibă loc din acest an, dar statul a amânat-o pentru anul viitor.
Începând cu 2019, ar trebui ca medicii să nu mai aibă de plătit impozit pe venit. Măsura era și în programul guvernelor Grindeanu și Tudose, dar când a fost realizată ”revoluția fiscală”, aceasta nu a mai fost votată. Și asta pentru că statul are nevoie de bani la buget.
Titluri de stat pentru populație
Tot la capitolul bani, vor curge lapte și miere, pentru că, potrivit Programului de Guvernare, nu ne vom mai ține banii la bancă, ci îi vom investi în titluri de stat. Acestea vor fi în monedă locală, cu o perioadă cuprinsă între 5 și 20 de ani, la o dobândă anuală mai mare de 4%.
Impozitul pe gospodărie revine
Însă cea mai importantă măsură fiscală din program este impozitul pe gospodărie. Guvernul spune în Programul de Guvernare că analizează din nou introducerea acestuia.
Veniturile sub 2.000 de lei vor fi exceptate, iar anumite sume vor putea fi deduse din impozitul pe venitul global, noul nume al impozitului pe gospodărie. Este vorba de cheltuielile pentru rechizite, taxe școlare, cursuri de formare, participare la conferințe.
Acesta a fost inițial gândit anul trecut, dar Guvernul Tudose a renunțat la el, deoarece sistemele Fiscului nu sunt pregătite.
Iar parțial a avut dreptate: autoritățile au creat un haos total cu Declarația 600, care trebuie depusă de doar 210.000 de oameni. Dar în cazul impozitului pe gospodărie, trebuie depuse formulare de către 6 milioane de oameni.
Mai exact, fiecare familie va trebui să depună anual o declarație despre veniturile gospodăriei. Aceasta nu este neapărat egală cu familia. Dar de fiecare dată când cineva divorțează sau se desparte de iubită, trebuie să notifice acest lucru la Fisc.
”Șase milioane de gospodării vor trebui să își aleagă un Gospodar-Șef care să se înregistreze la fisc la începutul lui 2019 și să depună declarație de impunere pentru veniturile obținute de membrii gospodăriei (care nu neapărat sunt din aceeași familie), undeva prin mai 2020. Nu numai că ANAF va avea de înregistrat 6 milioane de noi contribuabili, dar va fi o vânzoleală permanentă pe la fisc: oamenii mai și mor, se mai și despart, iar orice modificare în „gospodărie” va trebui anunțată la Fisc”, scria zilele trecute consultantul fiscal Gabriel Biriș, pe Facebook.
Stimulente pentru revenirea tinerilor în țară
De asemenea, autoritățile au în plan ”introducerea unui program de stimulare a revenirii tinerilor în țară printr-un pachet de instalare: generarea unui set de stimulente financiare în vederea atragerii tinerilor înapoi în țară, precum subvenționarea chiriei, garantarea unui fond de investiții, scutirea de impozit pentru o anumită perioadă de timp etc”.
Cursuri de limba română pentru conaționalii din strănătate
Și pentru că guvernanții încă mai speră că românii plecați în afară se vor întoarce să reconstruiască țara, aceștia au în programul de guvernare o măsură ce prevede „Învățarea limbii române, a elementelor de istorie și civilizație românească – un drept pentru orice român”.
Prin aceasta se vrea sprijinirea comunităților de români din străinătate, pentru o reintegrare facilă la întoarcerea în țară, prin creșterea cu 100% a numărului de elevi participanți la cursul de Limbă, Cultură și Civilizație Românească și introducerea acestui curs în unități școlare din cât mai multe state membre ale UE.
Credite fără dobândă, garantate de stat
Tinerii care sunt deja în țară vor fi și ei susținuți și vor putea ca, ”până la împlinirea vârstei de 26 de ani, să apeleze la credite fără dobândă, garantate în proporție de 80% de către stat, de maxim 40.000 lei, pentru plata cursurilor, chiriei sau a unei părți din construcția unei locuințe”. Măsura are ca termen de implementare tot 1 ianuarie 2019.
Atât studenții, cât și ceilalți tineri vor trebui să îndeplinească doar o formalitate: aceea de a prezenta băncilor prin care statul va derula acest program contractul de chirie sau de construcție a locuinței, respectiv facturile pentru cursuri sau pentru cărțile necesare.
Salariul minim crește cu 100 de lei pe an
De asemenea, ”salariul minim net va crește anual cu 100 lei, astfel încât în 2020 acesta să fie mai mare decât echivalentul a 300 euro”.
Concomitent, va fi introdus ”salariul minim pentru cei cu studii superioare”. Acesta se va majora, anual, cu 150 de lei, net.
”Ne punem mare încredere și în atingerea obiectivului de a avea în România anului 2020 peste 1 milion de cetățeni cu salariul brut mai mare de 1.000 de euro, făcând parte, deci, din clasa de mijloc”, potrivit Programului de Guvernare.
200.000 de bătrâni, în cămine private
Nici bătrânii nu au fost uitați.
”Pentru vârstnici, propunem creșterea alocării de bani la 1.400 lei/luna/persoană pentru cazarea în locuințe, cămine, pensiuni pentru bătrâni administrate privat, începând cu 2019. Începând cu 2020, această sumă va fi egală cu valoarea punctului de pensie, dar nu mai mică de 1.400 lei. În primul an, se vor acorda aceste sume pentru 50.000 de locuri de cazare. Apoi, acest număr va crește cu câte 50.000 anual, până la 200.000.
Cazarea se va face în cameră/locuințe cu confort ridicat, stabilit prin lege. (Maximum 2 persoane în cameră/locuințe). Pentru pensionarii cu handicap și cei trecuți de 75 de ani, suma va fi majorată cu 50%”, arată Programul de Guvernare.
Pentru cei 200.000 de bătrâni, alocările bugetare ar urma să fie de 2,8 miliarde de lei.
Banca de Dezvoltare și Casa de Comerț
În domeniul economic, Guvernul vrea să înființeze o Bancă de Dezvoltare. Discuția este veche de câțiva ani, când Guvernul Ponta voia să transforme CEC sau EximBank într-o bancă de dezvoltare.
În esență, o bancă de dezvoltare dă credite instituțiilor, autorităților locale sau companiilor de stat pentru proiecte de viitor. Problema ce se pune este că aceste credite trebuie și restituite.
Înființarea Casei de Comerț a României este o altă idee din Programul de Guvernare. Aceasta a fost deja enunțată de către vicepremierul Viorel Ștefan în Parlament și presupune, în esență, revenirea la o practică de dinainte de 1989.
Atunci, prin Întreprinderile de Comerț Exterior, statul român exporta masiv produse și servicii în țările arabe, China sau Africa.
Nu unul, ci două fonduri de dezvoltare
Tot la capitolul economic sunt prevăzute Fondul Suveran de Investiții și Dezvoltare (FSDI) și Fondul Național de Dezvoltare (FND). Și acestea sunt idei vechi. În esență, statul vrea să grupeze companiile și participațiile pe care le deține în aceste entități. Acestea se vor putea împrumuta la bănci pentru a putea realiza apoi propriile lor proiecte.
În FND vor intra Transelectrica, Transgaz, plus companiile deținute de AVAS. FSDI va avea participațiile de top ale statului, precum Hidroelectrica, Romgaz, Electrica, Nuclearelectrica. În total, acesta ar trebui să ajungă la o valoare de 10 miliarde de euro, din care va investi 8 miliarde de euro.
Problema o constituie faptul că aceste proiecte trebuie să fie profitabile, pentru a putea plăti creditele, altfel există riscul să ne trezim că vreo bancă pune sechestru pe acțiunile statului la companii ca Hidroelectrica sau Romgaz.
Fostul premier Sorin Grindeanu sugera, după demiterea sa, că au fost presiuni ca să dea o ordonanță pentru Fondul Suveran de Dezvoltare.
Licee de antreprenori
Pentru că în ultimele două sau trei decenii, România a scos din licee șomeri pe bandă rulantă, guvernarea PSD s-a hotărât să-i scoată direct antreprenori. Astfel că în Programul de Guvernare 2018-2020 se mai urmărește și înfiinţarea ”liceelor de antreprenoriat”. Prin crearea lor se vrea dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor.
Registrul Național al Mentorilor Antreprenori
De asemenea, se va înființa și Registrul Național al Mentorilor Antreprenori.
„Este vorba despre o bază de date publică online, care va sta la baza construirii unei rețele de mentori voluntari care să ajute școlile în domeniul educației antreprenoriale. Voluntarii vor fi recrutați sau se vor înscrie în program și vor asista școlile din zona lor în funcție de nevoile școlilor și de disponibilitatea de timp.
Asistența va fi oferită sub formă de prezentări de principii; prin colaborări cu profesorii care predau educația antreprenorială și au nevoie de feed-back pentru lecțiile pe care le pregătesc; sub forma unor discuții cu elevii, pentru a-i ajuta să își găsească vocația în mod pragmatic; sub forma unor jocuri tip rol pentru angajare (oferind elevilor posibilitatea de a experimenta un interviu, de exemplu)”, se arată în programul de guvernare.
Aducem tezaurul de la ruși
Între timp, România va lupta pe mai multe fronturi, iar unul dintre acestea este cel de aducere a Tezaurului României, de la ruși.
„Vor fi continuate demersurile de sprijinire a activităţii Comisiei mixte bilaterale privind soluţionarea problemelor izvorând din istoria comună, inclusiv Tezaurul României, ale cărei lucrări au fost reluate în 2016”, scrie în Programul de Guvernare.
Citește și: Lia Olguţa Vasilescu:” Scăderi salariale de până la 40% pentru unii bugetari”. Ministrul Muncii a făcut unele clarificări