Printre măsurile asumate de cabinetul Ciucă pe termen scurt în contextul pandemiei, se numără creșterea capacității spitalelor de a trata pacienții cu COVID-19. Astfel, programul de guvernare prevede o „mai bună reorganizare a capacității spitalelor existente, extinderea numărului de spitale care pot trata pacienți COVID și accelerarea proiectelor finanțate cu bani europeni (POIM) pentru construirea de secții modulare”. Termenul pentru atingerea acestor obiective este de două săptămâni.
Și tot în două săpătămâni, guvernul își asumă „creșterea capacității secțiilor de ATI prin finalizarea dotării cu aparatura necesară și asigurarea personalului medical necesar, inclusiv din afara țării”.
În ceea ce privește vaccinarea anti-COVID, guvernul își propune să accelereze și să promoveze procesul de imunizare a populației ”prin generalizarea folosirii certificatului digital”.
Sunt menționate și desfășurarea de „campanii de conștientizare a nevoii de vaccinare și promovare a vaccinării” cu ajutorul unor ”comunicatori credibili din lumea medicală și alți comunicatori credibili care să aibă expunere mare atât în mediul rural, cât și urban”.
De asemenea, în termen de o săptămână, guvernul își propune să întărească rolul și capacitatea Direcțiilor de Sănătate Publică de gestionare a pandemiei prin „asigurarea de personal corespunzător, atribuții clare și întărirea coordonării de la nivelul Ministerului Sănătății”.
Alte măsuri pe termen scurt în lupta cu pandemia:
- Testarea corespunzătoare, mai ales a categoriilor de risc;
- Sprijinirea instituțiilor cu atribuții în materie de sănătate publică la nivel județean și regional (termen: o săptămână);
- Creșterea numărului de medici și alt personal medical implicat în tratarea bolnavilor COVID, inclusiv prin implicarea medicilor de familie sau a oricărui medic cu drept de liberă practică într-un program de tratament național la domiciliu pentru formele ușoare și medii, potrivit protocolului național (termen: 2 săptămâni);
- Folosirea pe scară largă a certificatului digital COVID în cât mai multe activități sociale și profesionale;
- Asigurarea de servicii de sănătate atât pacienților COVID, cât și celor non-COVID;
- Coordonarea la nivel european și bilateral pentru accesarea unor mecanisme de sprijin și suport (termen: 2 săptămâni);
- Creșterea capacității de răspuns a țării noastre la SARS CoV-2 prin susținerea producției locale de medicamente necesare în acest context (antivirale, anticoagulante, medicamente inovative etc.).
Totodată, la capitolul privind gestionarea urgenței pandemice, cabinetul Ciucă precizează că susține „retragerea dreptului de liberă practică pentru 6 luni a medicilor care se exprimă în spațiul public împotriva vaccinării”.
De asemenea, programul de guvernare prevede ”creșterea finanțării publice pentru sănătate până la cel puțin 6% din PIB”.
Măsuri pentru rezolvarea crizei din energie
În ceea ce privește criza energetică, în programul de guvernare se menționează, ca măsuri pe termen scurt, „identificarea și implementarea de noi măsuri complementare celor deja existente, precum plafonarea, compensarea și amânarea la plată, astfel încât românii să nu plătească pentru energie un preț mai mare decât cel practicat în decembrie 2020”. Bugetul estimat pentru aceste măsuri este de 1,5 miliarde de lei.
Tot pe termen scurt, în program sunt prevăzute „soluții pentru sprijinirea mediului economic în contextul crizei energetice de la nivel mondial”, cu un buget estimat de 1,5 miliarde de lei.
Printre măsurile pe termen mediu și lung se numără investițiile mai ales în domeniul energiilor curate, „finalizarea reactoarelor 3 și 4 Cernavodă, retehnologizarea unității 1 și introducerea unor tehnologii nucleare avansate”, implementarea reformelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sau finanțarea extinderii rețelelor de distribuție a gazelor naturale prin programul Anghel Saligny.
Alte măsuri prevăzute în programul de guvernare la capitolul energie:
- Implementarea de noi scheme de ajutor pentru creșterea eficienței energetice și încurajarea apariției prosumatorilor;
- Demararea proiectului strategic de exploatare a gazelor din Marea Neagră pentru creșterea securității energetice, reducerea dependenței de gaze de import și asigurarea tranziției către energie curată;
- Creșterea capacităților de înmagazinare în depozitele ROMGAZ și transformarea acestora în depozite multiciclu, în vederea asigurării funcționării centralelor pe hidrocarburi, inclusiv în condiții meteorologice severe.
În domeniul fiscal-bugetar, guvernul își propune, printre altele, să adopte bugetul de stat pentru 2022 până la finalul acestui an și să crească ritmul de colectare a veniturilor.
Ce reforme propune Cabinetul Ciucă
La capitolul reforme, în programul de guvernare al cabinetului Ciucă este menționată cea a sistemului de pensii care cuprinde digitalizarea dosarelor și elaborarea unei legislații care să reducă discrepanțele între salariați care au avut activități și contribuții similare.
Alte reforme prevăzute în program se referă la salarizărarea în sectorul public și la cea a învățământului obligatoriu, „prin creșterea autonomiei unităților de învățământ, în scopul identificării și implementării unor măsuri specifice pentru prevenirea și reducerea abandonului școlar”.
Pentru a obține votul de încredere al Parlamentului, guvernul Ciucă trebuie să primească cel puțin 234 de voturi favorabile. PSD a anunțat vineri, prin vocea președintelui Marcel Ciolacu, că nu va vota un guvern minoritar PNL-UDMR.
O poziție similară a anunțat și USR. Purtătorul de cuvânt Ionuț Moşteanu spune că partidul își dorește refacerea coaliției și nu va susține un cabinet minoritar.
În acest context, premierul desemnat, Nicolae Ciucă, a admis că deocamdată, matematic, cabinetul său nu are șanse să treacă de votul din Parlament.
„În acest moment nu putem să fim nerealiști și să nu luăm în seamă calculul matematic, dar prin acest demers doresc să subliniez că, deși nu s-a ajuns la o înțelegere la nivelul partidelor, prin votarea acestui guvern este soluția prin care se câștigă timp, astfel încât pot să continue negocierile și să reușească să găsească linile de comunalitate în ceea ce privește un pact politic”, a declarat Nicolae Ciucă.
Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea