ComenteazăScumpiri la carburanți
Guvernul a aprobat zilele trecute creșterea în două etape a accizelor la carburanți, începând cu 15 septembrie și 1 octombrie. Per total, accizele cresc cu 32 de bani pe litru, ceea ce înseamnă reintrarea în vigoare a accizei suplimentare de 7 eurocenți pe litru.
Acest lucru va duce la scumpirea cu 10% a carburanților, care vor trece de pragul psihologic de 5 lei pe litru.
Ministerul de Finanțe a justificat măsura prin faptul că petroliștii nu au scăzut suficient de mult prețurile după reducerile de taxe din ianuarie, ceea ce este parțial adevărat deoarece prețul fără taxe al benzinei și motorinei este mai mare în România decât media europeană.
Probleme cu salariile
Trecerea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, care ar trebui să intre în vigoare din ianuarie 2018, este o altă problemă. Libertatea a avertizat încă din luna iulie că această măsură este periculoasă deoarece în mediul privat salariile ar putea scădea cu 20% dacă firmele nu cresc salariul cu diferența.
Olguța Vasilescu, ministrul Muncii, a recunoscut indirect acest fapt. Aceasta a spus într-o emisiune televzată că Guvernul va crește salariul brut al profesorilor cu 25% din ianuarie, iar când a fost întrebată care va fi creșterea salariului net, a spus că va fi de 4%.
”În ceea ce priveşte această salarizare, de la 1 ianuarie vor creşte toate salariile pe brut cu 25%. În ceea ce priveşte educaţia şi sănătatea, din martie vor mai avea creşteri, la educaţie încă 20%, iar sănătatea urcă direct în grilă până în 2022…. Vorbim despre brut. Pe net vor avea o creştere de 4% de la 1 ianuarie, iar de la 1 martie vor avea o creştere, cumulată cu prima de la 1 ianuarie, de aproximativ 30% pe net”, a afirmat ministra, la Antena 3.
În cazul în care contribuțiile vor trece cu totul în sarcina salariatului, angajații s-ar putea trezi din ianuarie 2018 cu o leafă mai mică cu aproximativ 20%. Pentru a nu pierde bani e nevoie ca angajatorii să majoreze salariile brute cu diferența.
În acest caz, România ar fi singura țară din Uniunea Europeană care ar avea contribuțiile trecute numai în sarcina angajaților.
Apa minerală devine un lux
Apa minerală s-ar putea scumpi pentru că autoritățile au de gând să pună timbre pe sticla de apă, așa cum se găsesc pe sticlele de alcool sau pe pachetele cu țigări.
Un proiect de lege vizează apele minerale iar acestea ar putea fi reglementate separat de legea minelor, sub care erau încadrate până acum.
Viitoarea lege prevede creșterea taxelor de prospecțiune și exploatare cu 34 %, în vreme ce taxa anuală pe suprafața de exploatare va fi majorată cu 67%.
Guvernul poftește la pensiile private
Pensiile administrate privat, așa-numitul Pilon II, sunt un alt subiect de zâzanie. Mai exact, Guvernul vrea ca o parte din banii care sunt trimiși acum către pensiile private ale fiecăruia să revină la stat.
Ministerul Finanțelor vrea să scadă contribuțiile care se duc în Pilonul II de pensii de la 5,1% la 2,5%, măsura fiind menită a crește veniturile autorităților, acestea fiind necesare pentru echilibrarea bugetului pentru a putea acoperi toate promisiunile electorale.
Premierul Mihai Tudose a justificat măsura spunând că randamentul la Pilonul I de pensii este mai mare decât cel de la Pilonul II. Numai că Pilonul I, adică pensiile plătite de stat, nu au niciun randament. Mai mult, bugetul de pensii are nevoie anual de transferuri de 3 miliarde de euro din alte părți.
Plafonarea indemnizației pentru mame
Plafonarea indemnizației pentru mame este un alt subiect controversat. Plafonarea a fost aprobată deja de către Guvern prin Ordonanță de Urgență în data de 4 august, indemnizația de creștere a copilului fiind plafonată la maximum 8.500 de lei pe lună.
Autoritățile au justificat măsura prin faptul că România are unul dintre cele mai generoase sisteme și că inclusiv în Germania aceste indemnizații sunt plafonate. Guvernul a prezentat anterior mai multe cazuri în care o serie de mămici primeau sume foarte mari de bani.
Cele mai mari cuantumuri plătite de stat până la plafonare erau de 159.000 lei, respectiv 108.700 lei (în Bucureşti), 140.000 lei (Arad), 81.000 lei (Vâlcea), 74.000 lei (Constanţa). Până la plafonare, statul asigura 85% din din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni.
Olguța Vasilescu a afirmat, în privința plafonării, că dacă România ar fi trebuit să acorde 85% din veniturile lui Mark Zuckerberg, care și-a luat recent concediu paternal, ”faliment scria pe noi”.
Citeşte şi: Editorial de Claudiu Săftoiu: Un răspuns regional, nenuclear, imediat și neechivoc, la provocarea nucleară nord-coreeană. De ce este acesta singurul acceptabil?