Klaus Iohannis a publicat, luni seară, pe Facebook, un mesaj prin care și-a exprimat onoarea de a fi astăzi la Timișoara.
„Sunt onorat și emoționat să mă aflu astăzi la Timișoara, unde, cu exact 30 de ani în urmă, a fost pusă borna libertății. Cuvintele nu sunt suficiente pentru a descrie tragismul evenimentelor de atunci, dar sunt sigur că vom ști să păstrăm pentru eternitate victoria câștigată cu sânge și să prețuim lumea liberă pe care le-o datorăm eroilor și martirilor noștri.
Ororile acelor zile nu pot rămâne în continuare nepedepsite, iar Justiția din România are datoria de a afla vinovații și de a-i pedepsi pe cei responsabili de represiunea dezlănțuită împotriva revoluționarilor”, a scris Iohannis.
Șeful statului a depus, la ora 17.10, o coroană de flori la Monumentul Eroilor din Timişoara. Apoi, Klaus Iohannis a mers la slujba de pomenire a martirilor Revoluţiei din Decembrie 1989 de la Catedrala Ortodoxă Mitropolitană.
De asemenea, șeful statului a lua parte şi la momentul de reculegere şi aprinderea „Candelelor Nemuririi” de la Opera Naţională Română din Timișoara, unde va susţine o alocuţiune.
Tot la Timișoara, preşedintele Iohannis participă la spectacolul regal de balet intitulat „Revolta”, de la Opera Naţională Română.
Aseară, sute de oameni s-au strâns în Piața Maria din Timișoara, de unde au pornit în Marșul Libertății, până în Piața Victoriei, informează Opinia Timișoarei.
”Păcat, păcat de sângele vărsat”, ”Timișoara” sau „Ați mințit poporul cu televizorul”… sunt doar câteva dintre scandările ce s-au auzit pe drumul parcurs de aceștia.
Cu drapele în mâini și scandând, oamenii și-au continuat drumul, au făcut un tur al Pieței Victoriei, după care s-au oprit în fața Catedralei Mitropolitane.
Aici au fost întâmpinați de mitropolitul Banatului, Ioan Selejan, și împreună au spus rugăciunea Tatăl Nostru.
Apoi, un cor a cântat colinde, iar în final, au fost depuse candele aprinse pe scări, în semn de omagiu pentru cei căzuți în Decembrie 1989.
Acesta a fost primul eveniment care deschide seria dedicată comemorării celor 30 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989.
Comemorarea a 30 de ani de la declanșarea Revoluției – Programul complet al evenimentelor de la Timișoara
16 decembrie
11.00 Sedinţă festivă a Consiliului Local Timişoara
Ziua Porţilor Deschise, Memorialul Revoluţiei, Str. Oituz nr. 2B
13.30 Vernisajul expoziţiei de pictură „30 de ani de la declanşarea Revoluţiei Române din Decembrie 1989” – Teatrul Naţional
14.00 Lansarea cărţii „Timișoara – 30 de ani de libertate”, autor Adrian Kali – Teatrul Naţional
14.30 Premierea câştigătorilor concursului de istorie „30 de ani de la declanşarea Revoluţiei Române din Decembrie 1989” – Teatrul Naţional
17.00 Concert de muzică folk dedicat Revoluţiei Române din Decembrie 1989: Mircea Vintilă, Mircea Baniciu şi Ducu Bertzi – scena din Piaţa Victoriei (sala Filarmonicii Banatul, în caz de vreme nefavorabilă)
19:00 Concert Cercul de copii al Liceului „Ion Vidu” – Catedrala Mitropolitană
19.00 „Revolta” – primul spectacol de balet inspirat după evenimentele din 1989. Participă Maia Morgenstern și Ion Caramitru, coregrafia Vanda Ştefănescu şi Gigi Căciuleanu – Opera Română. (Acces pe baza de bilete de spectacol)
20.00 Moment de reculegere şi aprinderea ,,Candelelor Nemuririi în Piaţa Victoriei
23.45 Liturghie la Biserica Martirilor
17 decembrie – zi de doliu
10.00 Slujba de pomenire a eroilor martiri şi depunere de coroane – Catedrala Mitropolitană din Timişoara
12.00 Slujba de pomenire a eroilor martiri şi depunere de coroane – Biserica Martirilor
14.00 Slujba de pomenire a eroilor martiri, parastas şi depunere de coroane – Cimitirul Eroilor
18.00 Moment de reculegere cu lumânări personalizate cu chipurile eroilor – martiri pe treptele Catedralei Mitropolitane
18 decembrie
10.00 Crosul Revoluţiei – Stadion Dan Păltinişanu (pista exterioară)
12.00 Lansare videoclip 3D al piesei „Timișoara”, de Pro Musica – Senatul Rectoratului Politehnicii
18.00 Depunere de candele – Catedrala Mitropolitană
19 decembrie
10.00 Adunarea Festivă pentru celebrarea a 30 de ani de la Revoluţia din Decembrie 1989 şi lansarea volumului „Proclamaţia de la Timişoara – în contextul Revoluţiei Române din Decembrie 1989” – Universitatea de Vest
20 decembrie
12.00 Declanşarea sirenei timp de 3 minute pentru a marca dobândirea de către Timişoara a statutului de oraş liber de comunism
15.30 Şedinţa festivă – Sala Operei Române (acces pe baza de invitaţii)
18.00 Rock for Revolution – Piaţa Victoriei, cu Cargo, Phoenix, Pro Musica, Sonatic
21 decembrie
13.00 Expoziţie pe teme despre Revoluţia din Decembrie 1989 – carte-album „Întâlnirea cu îngerul”, coordonator Mihai Olteanu, Bastion
22 decembrie
Pomenirea eroilor martiri ai Revoluţiei Române în toate bisericile din Episcopia Timişoarei.
Ca în fiecare an, mai mulți revoluționari pleacă în pelerinaj, spre București, „Pe urmele Cenușii Eroilor Martiri Timișoreni dispăruți în Revoluția din Decembrie 1989”.
Ei vor depune coroane la crematoriul Cenușa din București și vor participa la slujba de pomenire de la Popești-Leordeni. În 21 decembrie se pleacă la Slatina, pe urmele eroilor martiri.
Ce s-a întâmplat la Timișoara pe 16 decembrie 1989
În 16 decembrie 1989, s-a auzit pentru prima dată scandarea „Azi în Timişoara, mâine-n toată ţara”, şi s-au trăit primele strigăte de disperare: „Jos Ceauşescu”, „Libertate” sau „Jos comunismul”.
Puţine imagini au rămas drept mărturie a ceea ce s-a întâmplat atunci în faţa Bisericii Reformate din Timişoara, însă acele câteva minute de film arată că românii au ştiut ce vor şi au luptat, unii până la moarte, pentru acest lucru.
Oamenii au strigat pentru prima dată „Libertate” în urmă cu 30 de ani, în Piața Maria, locul de unde se consideră că a pornit Revoluția din Decembrie 1989.
Mai întâi în șoaptă, apoi tot mai tare, timișorenii nemulțumiți de regimul comunist s-au revoltat unul câte unul.
În seara de 16 decembrie, în Piața Maria se adunaseră sute de oameni. Poetul Ion Monoran a vrut să oprească un tramvai în stație, astfel că a tras de pantograf în timp ce striga „Jos Ceaușescu!”. Circulația mijloacelor de transport în comun a fost blocată apoi de câteva sute de oameni.
Totul a plecat de la un eveniment aparent banal (evacuarea arbitrară a pastorului timişorean László Tökés, fixată pentru data de 15 decembrie 1989), care a devenit un pretext pentru o revoltă populară în Timişoara, transformată apoi într-o adevărată revoluţie, scrie memorialulrevolutiei.ro.
Anterior, în ziua de 11 decembrie 1989, la emisiunea politică „Panorama” de la postul TV Budapesta 1, s-au difuzat imagini video din Timișoara, avându-l în prim plan pe pastorul reformat László Tőkés, care cerea sprijin pentru a nu fi mutat din comunitatea religioasă pe care o conducea.
15 decembrie
În 15 decembrie s-au adunat în faţa casei parohiale mai mulţi enoriaşi care doreau să împiedice evacuarea pastorului. Fiind o zonă extrem de circulată, aproape de centrul oraşului, mulţi locuitori ai oraşului se opreau pentru a afla ce se întâmplă. Ei au îngroşat, astfel, iniţial involuntar, numărul celor adunaţi. În data de 16, numărul celor adunaţi crescuse la circa 400 de persoane, majoritatea nemaifiind enoriaşi reformaţi, ci cetăţeni ai Timişoarei, de diferite etnii şi confesiuni. După-amiaza s-a strigat pentru prima dată ,,Jos Ceauşescu !”.A fost de ajuns această scânteie pentru a se declanşa revolta. În strigăte de „Jos Ceauşescu!” şi „Jos comunismul!”, demonstranţii s-au deplasat în diverse puncte ale Timişoarei pentru a chema oamenii la revoltă. Au fost trimise trupe de Armată, Miliţie şi Securitate pentru a dispersa mulţimea. Demonstranţii au fost bătuţi şi arestaţi în aceeaşi noapte şi în dimineaţa următoare.
17 decembrie
În după-amiaza de 17 decembrie, mulţimea s-a adunat din nou în centrul oraşului. Informat că revolta nu a putut fi înfrântă, Ceauşescu a dat ordin să se deschidă focul împotriva manifestanţilor. Ca urmare, au căzut primii martiri ai Revoluţiei din Timişoara.
18-19 decembrie
În noaptea de 18/19 decembrie, cu complicitatea unor medici şi asistente de la Spitalul Judeţean, autorităţile au furat o parte din cadavrele eroilor din morga spitalului, transportându-le la Bucureşti, unde au fost arse la Crematoriul Cenușa. Aceste acte crude au întărâtat şi mai mult populaţia oraşului. Alte cadavre au fost îngropate pe ascuns într-o groapă comună.
În urma acțiunilor în forță ale Armatei, Securității şi a Miliţiei din Timişoara, între 17 şi 20 decembrie, au murit 72 de oameni şi au fost rănite aproximativ 300 de persoane.
Timişoara arăta ca după un adevărat război: magazine arse și convorbiri telefonice întrerupte, patrule pe străzi, iar oricine era găsit pe străzi era arestat.
19 decembrie
Muncitorii de la Întreprinderea ELBA au intrat în grevă. Exemplul lor va fi urmat a doua zi de majoritatea fabricilor din oraş. O masă de zeci de mii de oameni se va îndrepta spre centrul Timişoarei în dimineaţa aceleiaşi zile. În faţa acestei situaţii, forţele armate s-au retras în cazărmi. Înaintea autorităţilor au fost aduse cererile demonstranţilor, care cuprindeau, printre altele: demisia lui Ceauşescu, demisia guvernului, alegeri libere.
20 decembrie
Timişoara a fost declarată primul oraş liber al României de către reprezentanţii Frontului Democrat Român, prima formaţiune politică democratică. Majoritatea arestaţilor au fost eliberaţi.
În aceeaşi zi, oraşul Lugoj, din apropierea Timişoarei, s-a ridicat împotriva regimului comunist, căzând şi aici eroi ai Revoluţiei.
Tramvaiele vor fi oprite astăzi, în Piața Maria, la fel ca în 198
Pentru a aminti de acest moment, garniturile Societății de Transport Public din Timișoara (STPT) vor fi oprite pentru 30 de minute, luni, începând cu ora 19.30, în Piața Maria, potrivit tion.ro.
Astfel, între orele 19.30-20.00, tramvaiele liniilor 1, 2, 7 și 8 vor staționa în apropierea zonei cu restricție, până la finalizarea comemorării.
Şedinţă solemnă în Parlament, la 30 de ani de la Revoluţie
Tot astăzi, dar la București, Parlamentul va marca – de la ora 12.00 – printr-o şedinţă solemnă, împlinirea a 30 de ani de la Revoluţia Română din 1989.
La eveniment au fost invitaţi preşedintele României, premierul Ludovic Orban şi membrii Guvernului, dar şi reprezentanţi ai corpului diplomatic.
De asemenea, președintele Iohannis va susține o alocuțiune în fața aleșilor.
Parlamentul European va adopta, săptămâna aceasta, o rezoluţie despre Revoluţia din România, a anunţat eurodeputatul român Siegfried Mureşan.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro