Proiectul urmeză să fie depus vineri la Parlament și va fi dezbătut în procedură de urgență.
Potrivit unui draft transmis Libertatea, modificările aduse Legii nr. 256/2018 stabilesc o serie de măsuri menite să relanseze investițiile pentru extragerea hidrocarburilor din Marea Neagră.
Noul sistem de taxare propus este mai prietenos cu companiile, care primesc totodată garanții că nu va fi schimbat pe toată perioada pentru care a fost obținută licența de exploatare.
Regimul de redevenţe şi regimul fiscal specific aplicabil activităţilor de explorare, dezvoltare, exploatare şi abandonare prevăzute la art. 18 și art. 19 nu se vor modifica, indiferent sub ce formă, în favoarea sau în defavoarea titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore și onshore de adâncime, pe toată durata acordurilor.
Art. 21 (1) Proiect modificare Lege offshore:
Cum se împart banii
Veniturile obținute vor fi împărțite în proporție de 40% pentru companii și 60% la stat. După aplicarea tuturor taxelor, raportul va ajunge la 36-64, conform proiectului.
Impozitul pe veniturile suplimentare a fost menținut, dar prețurile au fost actualizate. Acesta se va aplica dacă prețul gazelor depășește 85 lei/MWh. Legea din 2018 stabilea aplicarea unui impozit progresiv suplimentar de la 45,71 lei/MWh.
Impozitul asupra veniturilor suplimentare rămâne unul progresiv, după cum urmează:
- 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 85 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 100 lei/MWh;
- 30% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 100 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 115 lei/MWh;
- 35% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 115 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 130 lei/MWh;
- 40% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 130 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 145 lei/MWh;
- 50% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 145 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 160 lei/MWh;
- 55% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 160 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 175 lei/MWh;
- 60% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 175 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 190 lei/MWh;
- 70% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 190 lei/MWh.
Fără obligații de comercializare în România
Se elimină și obligațiile privin comercializarea hidrocarburilor pe piața locală.
Legea aflată în vigoare, care a dus la blocarea investițiilor din Marea Neagră, prevede ca 50% din gazele naturale obținute din perimetrele offshore ale Mării Negre să fie comercializate pe piața din România.
Cresc și deducerile
Potrivit proiectului, investitorii vor putea deduce investiții până la 40% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare. Legea din 2018 stabilea un prag de 30% .
Este eliminată totodată limitarea deducerii investițiilor pentru calculul impozitului pe profit, pentru a asigura respectarea uniformitatea aplicării Codului Fiscal, potrivit inițiatorilor.
„În prezent, această limitare împiedică operatorii offshore să deducă amortizarea tuturor investițiilor efectuate, datorând impozit pe profit la o bază impozabilă artificial mărită, fiind astfel discriminați comparativ cu restul agenților economici”, se arată motivarea actului normativ.
- România consumă anual circa 11 miliarde de metri cubi de gaze. În sectorul românesc al Mării Negre se află circa 200 de miliarde de metri cubi de gaze, conform estimărilor Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM). Un studiu Deloitte din 2018 arăta că exploatarea hidrocarburilor din Marea Neagră ar aduce statului român venituri de 26 de miliarde de dolari până în 2040.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro