Conform Proiectului de lege al MAI, cei care caută în teren o persoană dispărută – adică, poliţişti, jandarmi, angajaţi ai IGSU şi poliţişti locali – pot intra cu forţa în locuinţele oamenilor sau în sediile unor firme fără mandat de la judecător şi chiar şi fără acceptul proprietarilor, atunci când „există indicii” că numai aşa ar putea „să înlăture o primejdie privind viaţa sau integritatea fizică a persoanelor aflate în acel spaţiu”.

Cum se fac verificările în imobile

Ideea acestor intervenţii în forţă a venit după cazul Caracal, când poliţia a susţinut că nu a avut instrumentele legale necesare ca să o salveze pe Alexandra Măceşanu din casa unde fusese sechestrată de Gheorghe Dincă.

Conform proiectului de lege aflat acum la Senat, poliţiștii care caută în teren o persoană, indiferent de vârsta ei şi de împrejurările în care ea a dispărut, „au dreptul de a efectua verificări în imobile, spaţii închise sau deschise, vehicule ori alte asemenea locuri în care s-ar putea afla persoana dispărută”.

De pildă, dacă există există informaţii că într-un bloc se află cineva sechestrat, în baza localizării telefonului de pe care acea persoană a sunat la 112 sau a altor indicii, se va proceda la verificarea tuturor apartamentelor, până la găsirea victimei. „Sau poate nu va fi nevoie să le verificăm pe toate, dacă avem şi alte informaţii, ce ne ajută să restrângem cercul”, spune unul dintre poliţiştii care a lucrat la acest proiect de lege.  

„Verificările în locuinţă şi în imobil se rezumă la verificarea prezenţei fizice în acel spaţiu a persoanei căutate, cu excepţia cazului în care sunt observate indicii despre săvârşirea unei infracţiuni în spaţiul verificat”, se precizează în proiectul de lege al MAI. Documentul mai prevede că „activităţile realizate pot fi înregistrate cu mijloacele foto-audio-video din dotare, fără consimţământul persoanelor fizice prezente la locul desfăşurării acestora”.

În propunerea legislativă se spune că, de regulă, accesul echipelor de căutare în locuinţe şi în sediile firmelor se va face cu acordul prealabil al proprietarilor, iar acolo unde locuiesc mai mulţi oameni, nu se va intra, dacă unul dintre ei nu permite accesul.

Însă toate aceste reguli dispar, atunci când „există indicii” că viaţa persoanei căutate e pusă în pericol. În această situaţie de urgenţă, poliţia poate pătrunde în orice imobil, fără mandat şi fără acordul proprietarilor, folosind „forţa şi mijloacele din dotare, în mod adecvat şi proporţional”.

CSM: „Sunt veritabile percheziţii, nu pot fi efectuate decât în baza dispoziţiei judecătorului”

Consiliul Superior al Magistraturii critică, în avizul trimis celor de la MAI, iniţiativa poliţiştilor de a pătrunde în locuinţe, fără încuviinţarea unui judecător.

În documentul semnat de preşedintele CSM, Bogdan Mateescu, se precizează că aceste prevederi din proiectul de lege „ridică probleme de compatibilitate cu art. 27, alin. (3) din Constituţia României, verificările în imobile prevăzute în proiect fiind veritabile percheziţii, care nu pot fi efectuate decât în baza dispoziţiei judecătorului şi doar în condiţiile şi în formele prevăzute de lege”. 

Având în vedere faptul că efectuarea de verificări în imobile aduce în mod evident atingere unor drepturi fundamentale, se pune problema compatibilităţii acestor prevederi cu dispoziţiile constituţionale.

Avizul CSM:

„În plus”, se precizează în avizul CSM, „proiectul de lege nu prevede un interval orar în care se pot desfăşura verificările în imobile, deşi în cazul percheziţiei există dispoziţii în acest sens. Cum această activitate este similară percheziţiei domiciliare, mai ales sub aspectul gradului de intruziune în viaţa privată a persoanei respective, lipsa unui interval de timp în care se poate desfăşura ar putea ridica probleme şi din perspectiva compatibilităţii cu art. 27 alin. (4) din Constituţia României”, care prevede că „percheziţiile în timpul nopţii sunt interzise, în afară de cazul infracţiunilor flagrante”.

Cât despre pătrunderea în forţă a poliţiei în situaţiile de urgenţă (intervenţie ce a lipsit, în cazul Caracal – n.r.), CSM spune că nu există probleme de ordin constituţional, „deoarece înlăturarea primejdiei privind viaţa sau integritatea fizică a persoanelor aflate în acel spațiu justifică intrarea într-un imobil, chiar fără acord şi în lipsa autorizării judecătorului, prin prisma art. 27 alin. (2) din Constituţia României”. 

MAI: „La verificări, nu inspectăm sertare, ghivece de flori, tablouri sau buzunare ale hainelor”

În expunerea de motive a proiectului de lege, MAI susține că „există diferenţe fundamentale” între percheziţie şi verificarea locuinţelor pentru găsirea unei persoanei dispărute.

„Gradul de intruziune în viaţa privată este în mod evident diferit, cum este și în cazul diferenţierii dintre simplul control corporal de securitate, care se efectuează cu acordul persoanei controlate (spre exemplu, controlul din aeroport) şi percheziţia corporală reglementată de Codul de procedură penală”, explică cei din MAI.

În realizarea verificărilor se vor inspecta vizual doar acele spaţii în care se poate afla o persoană, fără a fi inspectate minuţios spaţii/obiecte precum sertare, ghivece de flori, tablouri sau buzunare ale hainelor, cum este posibil în cazul percheziţiilor.

Expunerea de motive a proiectului de lege al MAI:

Specialiştii din MAI spun că realizarea unor astfel de verificări „reprezintă un procedeu recunoscut de legislaţia în vigoare ca fiind unul distinct faţă de percheziţie, cum este situaţia executării unui mandat de arestare sau de executare a pedepsei, pătrunderea echipei medicale într-un imobil pentru acordarea de asistenţă medicală ori efectuarea de verificări în imobile de către pompieri, în vederea identificării şi eliminării unor surse de pericol”.

De ce procurorii nu sunt implicaţi

În avizul său, CSM avertizează că în proiectul de lege există şi alte probleme. Potrivit art. 34 alin. (2), cetăţenii şi reprezentantul legal al unei persoane juridice au obligaţia de a preda un minor dispărut; în caz contrar „personalul de căutare în teren poate pătrunde în spaţiul respectiv, fără acord, pentru a facilita luarea în custodie a persoanei dispărute de către reprezentantul legal sau de către reprezentantul structurii de asistenţă socială competente”. 

Este, din nou, „o nesocotire a normelor constituţionale”, spune CSM, pentru că „în acest caz nu poate fi prezumată automat existenţa unei primejdii privind viaţa sau integritatea fizică a persoanei dispărute, astfel încât să se justifice încălcarea unui drept fundamental (inviolabilitatea domiciului), chiar dacă este vorba de un minor sau de o persoană pusă sub interdicţie judecătorească. În plus, de principiu, nu ne aflăm nici în situaţia executării unui mandat de arestare sau a unei hotărâri judecătoreşti”.

CSM subliniază că, în domeniul căutării persoanelor dispărute, activitatea organelor de poliţie ar trebui să fie supravegheată de procurori, căci, potrivit art. 131 din Constituţia României, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.

„Procurorul ar trebui să fie cel care solicită autorizarea utilizării metodelor speciale de căutare a unei persoane dispărute, asemănător materiei penale, unde metodele speciale de supraveghere sau cercetare şi percheziţia domiciliară se dispun, în cursul urmăririi penale, tot de judecătorul de drepturi şi libertăţi, pe baza cererii formulate de procuror”, se mai arată în avizul CSM.

Dar „procurorii au spus că nu vor să fie implicaţi în dosarele de dispariţie”, ne-au declarat surse din poliţie. Într-un document al MAI se arată că Ministerul Justiţiei, în punctul de vedere transmis, precizează că implicarea procurorilor în dosarele de dispariţie ar duce la „extinderea masivă a competențelor parchetelor pe domenii nepenale (de ordinul multor mii de sesizări…), de natură a afecta substanțial capacitatea acestora de îndeplinire a competențelor lor principale”. 

Ministerul Justiției mai menționează că rolul constituțional al Ministerului Public, de apărare a drepturilor și libertăților cetățenilor, „este exercitat, în principal, prin tragerea la răspundere penală și, în secundar, prin participarea în alte proceduri decât cele penale”.

Procedură de urgenţă, după doi ani de proiecte

După cazul de la Caracal, au existat mai multe tentative ale MAI de a legifera procedurile de căutare a persoanelor dispărute. Actualul proiect de lege a primit avizul favorabil al CSAT în luna septembrie a acestui an, iar apoi a fost trimis la Senat de Cabinetul Cîţu, care a solicitat procedură de urgenţă.   

Primul proiect de lege privind căutarea persoanelor dispărute a fost elaborat de cei din MAI în august 2019, dar a fost retras la scurt timp. În decembrie 2019, a apărut o nouă variantă care, după ce a fost pusă în dezbatere publică, a rămas blocată în minister. 

În septembrie 2020, a apărut a treia încercare de legiferare: o ordonanţă de urgenţă, rămasă şi ea la stadiul de proiect, din motive de neconstituţionalitate. În septembrie anul acesta, textul  acelei ordonanţe de urgenţă a suferit câteva mici modificări şi a devenit actualul proiect de lege.

Până acum, cinci comisii din Senat i-au dat aviz favorabil, fără niciun fel de amendamente. Termenul de adoptare tacită a proiectului de lege se va împlini la 9 decembrie 2021, iar apoi el va fi trimis la Camera Deputaţilor, care este cameră decizională. 

Urmărește-ne pe Google News