Proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei speciale pentru magistrați a fost publicat marți pe site-ul Ministerului Justiției.
„La data intrării în vigoare a prezentei legi Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, denumită în continuare Secția, se desființează”, prevede articolul 1 al legii.
În continuare, actul normativ precizează ce se întâmplă cu procurorii secției și cu dosarele aflate în lucru sau trimise în judecată.
Procurorii Secției speciale se întorc la parchetele de unde au venit.
Dosarele aflate în lucru își urmează parcursul la parchetele competente să le instrumenteze.
Cercetarea magistraților, cu aprobarea procurorului general
Legea promovată de minister aduce modificări importante privind cercetarea și trimiterea în judecată a magistraților.
„Punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de un judecător sau procuror se face cu autorizarea prealabilă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, prevede proiectul.
În prezent, potrivit Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, răspunderea penală a judecătorilor şi procurorilor operează potrivit reglementărilor din Codul penal şi Codul de procedură penală; împotriva judecătorilor şi procurorilor poate începe urmărirea penală şi se poate pune în mişcare acţiunea penală în condiţiile dreptului comun, însă sunt anumite măsuri procesuale care nu pot fi luate decât cu încuviinţarea secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii. În caz de infracţiune flagrantă, judecătorii şi procurorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei potrivit legii, Secţia pentru judecători sau, după caz, Secţia pentru procurori fiind informată de îndată de organul care a dispus reţinerea sau percheziţia.
Trimiterea în judecată a magistraților, cu avizul CSM
„Trimiterea în judecată a judecătorilor şi procurorilor se încuviinţează de Secţia pentru judecători sau, după caz, de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, inclusiv în cazul magistraţilor care sunt membri aleşi ai Consiliului”, prevede proiectul de lege.
Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii se pronunţă asupra cererilor de încuviinţare a trimiterii în judecată în termen de 15 zile de la primirea sesizării şi de îndată după primirea sesizării, în cazul cererilor de încuviinţare a percheziţiei, reţinerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu.
În caz de egalitate de voturi, cererea se consideră respinsă.
Dacă magistratul la care se referă cererea este unul dintre membrii aleşi ai CSM, acesta nu are drept de vot la soluţionarea respectivei cereri.
”Mecanismele propuse contribuie la sporirea garanţiilor de independenţă recunoscute magistraţilor, ţinând seama de faptul că judecătorul trebuie să îşi exercite funcţia judiciară în mod independent, pe baza propriei aprecieri a faptelor şi în concordanţă cu spiritul legii, fără influenţe externe, sugestii, presiuni, ameninţări şi fără vreun amestec, direct sau indirect, indiferent de la cine ar proveni şi sub ce motiv, aspecte subliniate pregnant şi în documentele internaţionale; totodată, reglementările legale trebuie să asigure independenţa şi autonomia efectivă a procurorilor şi să stabilească garanţii adecvate în acest sens, procurorii având îndatorirea de a acţiona în mod echitabil, imparţial şi obiectiv”, explică Ministerul Justiției.
Lege 04022010 Forma Site Mj by Bogdan Pacurar on Scribd
Rezultate Alegeri SUA – cine va fi noul președinte al Americii!
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro