Comentează„Am discutat şi astăzi despre legea offshore. Se întoarce Popescu (n.red. – ministrul energiei, Virgil Popescu) din Israel şi vom semna probabil vineri şi depunem proiectul de lege. Merge proiectul de lege în Parlament”, a spus Kelemen Hunor, preluat de Agerpres.
El a adăugat că, pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră, termenul realist este 2026 şi a atras atenţia asupra faptului că, după adoptarea legii, trebuie atraşi investitori.
„Până în 2026 trebuie să rezolvăm o grămadă de probleme de infrastructură, trebuie să rezolvăm consumul intern, dacă vrem într-adevăr să avem şi produse cu valoare adăugată, industria petrochimică. Trebuie gândit ce investitori vom mai atrage în această perioadă, de până în 2025-2026, fiindcă această cantitate, dacă nu ai unde să foloseşti în interiorul României, sigur că vinzi pe bursă. Vorbim de Azomureş, de alte locaţii”, a explicat președintele UDMR.
„Dacă noi am fi făcut o lege ca lumea în 2017, atunci probabil că în 2023-2024 puteam să începem exploatarea”, a mai afirmat vicepremierul.
200 de miliarde de metri cubi de gaze în Marea Neagră
În Marea Neagră românească există zăcăminte de gaze estimate de Agenţia Naţională de Resurse Minerale la aproximativ 200 de miliarde de metri cubi.
În prezent, în România se extrag aproximativ 11 miliarde de metri cubi de gaze anual, iar consumul naţional este situat tot în jurul acestei valori. Dacă vor fi dezvoltate toate proiectele din Marea Neagră, atunci România va produce aproximativ 20 de miliarde de metri cubi de gaze anual.
Totul este însă blocat de Legea offshore, adoptată în 2018 într-o formă care a dus la reticența investitorilor și la suspendarea proiectelor, pentru că ar fi favorizat interesele rusești de pe piața energiei. Legea offshore este astfel revizuită după patru ani de amânări.
România importă 20 la sută gaz rusesc
Președintele Klaus Iohannis a declarat pe 3 martie, după întâlnirea cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, că „dependența Uniunii Europene de gazul rusesc trebuie terminată”, în contextul în care România importă aproximativ 20 la sută din necesarul său de gaz din Rusia.
Pe 28 martie, premierul Nicolae Ciucă a declarat că au fost discutate modalităţile prin care se va reduce dependența Europei de gazele rusești, obiectiv al Uniunii Europene. „În toamnă vom beneficia de tranzitul de gaz lichefiat”, a spus șeful Executivului după reuniunea şefilor de Guvern ai statelor aliate NATO din Europa de Sud-Est, găzduită de Sofia.
În acest moment, Rusia este cel mai mare furnizor de energie al Uniunii Europene. Aproximativ 40% din importurile de gaze naturale provin din țara condusă de Vladimir Putin.