ComenteazăUPDATE ora 19:45. Sorin Grindeanu a spus că nu este de acord cu punerea în discuţie a unor probleme legate de amnistie, dar nu exclude o discuţie despre graţieri, dar nu pentru infracţiunile grave, care privesc corupţia, evaziunea, alte infracţiuni majore. Surse citate de Mediafax spun că este posibil ca proiectul de lege privind grațierea fie discutat în şedinţa de miercuri a Executivului
UPDATE ora 19:25. Premierul Sorin Grindeanu a avut, marţi, o întâlnire la Palatul Victoria cu şefa Consiliului Suprem al Magistraturii (CSM), judecătoarea Mariana Ghena, care a venit însoţită de ministrul Justiţiei, Florin Iordache. Potrivit News.ro, printre temele discutate a fost şi cea a graţierii.
Proiectul de lege al grațierii ar urma să vizeze doar grațierea colectivă, nu și amnistia. ”Voi discuta cu premierul despre acest lucru”, a spus Florin Iordache, pentru Libertatea.
Ministrul Justitiei a afirmat, înainte de ședința Consiliului Superior al Magistraturii, că „ultima lege a gratierii s-a dat în anul 2002′, iar gradul de ocupare în penitenciare este, în acest moment, de 150%. El a adăugat că, în cazul in care și românii închiși în străinătate ar reveni în țară, gradul de ocupare al penitenciarelor ar fi de 200%. În plus, potrivit ministrului Justiției, construcția unui nou penitenciar în România ar dura cel puțin 5 ani.
Florin Iordache spune că a avut discuții privind o posibilă lege a grațierii și cu reprezentanții penitenciarelor și cu asociațiile profesionale.
”Trebuie să luăm o decizie la nivelul Guvernului, și în funcție de decizia pe care o vom lua, o să vă informez”, a spus Iordache. ”Gradul de încărcare la nivelul penitenciarelor este foarte mare. Acești oameni, dacă au greșit, trebuie să își ispășească pedeapsa, dar trebuie să creăm condiții umane”, a mai spus ministrul.
Potrivit legii nr.546 din 14 octombrie 2002, graţierea este măsura de clemenţă ce constă în înlăturarea, în total sau în parte, a executării pedepsei aplicate de instanţă ori în comutarea acesteia în una mai uşoară.
Graţierea poate fi acordată individual, prin decret al Preşedintelui României, potrivit art. 94 lit. d) din Constituţia României, sau colectiv, de către Parlament, prin lege organică, conform art. 72 alin. (3) lit. g) din Constituţie.
Graţierea colectivă se acordă unui număr de persoane pentru condamnări determinate prin cuantumul pedepselor sau prin infracţiunile pentru care au fost pronunţate.
Graţierea colectivă poate avea ca obiect numai pedepse aplicate de instanţă pentru fapte săvârşite anterior datei prevăzute în legea de graţiere. Atunci când legea de graţiere intră în vigoare înaintea rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, graţierea îşi produce efectele numai de la data rămânerii definitive a hotărârii.
În cazul iniţierii legii de graţiere de către Guvern, sarcina elaborării proiectului de lege revine Ministerului Justiţiei. Direcţia Generală a Penitenciarelor poate face propuneri motivate Ministerului Justiţiei în vederea iniţierii unei legi de graţiere.
Care este diferența dintre amnistie și grațiere
Amnistia este actul de clemență acordat prin lege de Parlament, prin care, din considerente de politică penală, este înlăturată răspunderea penală, executarea pedepsei și celelalte consecințe ale condamnării, pentru infracțiuni comise până la data apariției legii de amnistie. Cu alte cuvinte, în cazul amnistiei, cazierul celor vizați de lege devine curat și se înlătură orice interdicție de ocupare a unor funcții publice, de exemplu, cum este cazul președintelui PSD, Liviu Dragnea, condamnat cu suspendare în dosarul Referendumului de demitere a președintelui, și care nu poate fi premier.
Pe de altă parte, grațierea este un act de clemență adoptat de către Parlament, pe cale de lege sau de către șeful statului, prin decret, care are ca efect înlăturarea executării unei pedepse, reducerea unei pedepse sau înlocuirea acesteia cu o specie de pedeapsă mai ușoară. De grațiere ar pujtea beneficia persoanele condamnate la un maxim de 3-5 ani de detenție, pentru fapte care nu intră în categoria celor cu violență sau de corupție.
Cine a inițiat Legea privind amnistia și grațierea în Parlament; Modificările aduse proiectului în ”marțea neagră”
În 2013 era înregistrată la Parlament legea amnistiei şi graţierii, iniţiatorii fiind un deputat social-democrat şi unul din partea Partidei Romilor. Mădălin Voicu şi Nicolae Păun.
”În prezent, în unităţile din sistemul penitenciar este depăşită capacitatea legală de cazare, în medie cu peste 40 la sută, ceea ce contravine normelor europene în domeniu. (…) Pentru ameliorarea acestei situaţii şi, în acord cu principiile unei politici penale unitare, o măsură posibilă ar fi amnistierea infracţiunilor ce nu constituie un pericol social deosebit şi graţierea unor categorii de condamnaţi, care nu au comis fapte penale foarte grave”, spuneau inițiatorii legii.
Potrivit proiectului iniţial depus pe site-ul Camerei, infracţiunile pentru care Codul Penal şi legile speciale prevăd o pedeapsă cu închisoare de până la patru ani inclusiv sau amendă vor fi amnistiate. În plus, iniţiatorii propuneau grațierea pedepselor de până la şase ani inclusiv.
Legea a fost mai întâi dezbătută de Senat. După patru luni de dezbateri, plenul Camerei superioare a Parlamentului decide să respingă legea şi o trimite deputaţilor. La Camera Deputaţilor, prima comisie care analizează proiectul este cea pentru drepturile omului şi minorităţi naţionale. Preşedinte este este chiar unul dintre iniţiatori, deputatul Nicolae Păun. De aici, amnistia şi graţierea primesc undă verde.
La Comisia Juridică, care trebuia să dea raport, legea amnistiei şi graţierii prinde o altă formă. Reuniţi la ceas de seară, câţiva deputaţi jurişti introduc mai multe articole care aruncă în aer scena politică. Ziua în care s-au dezbătut aceste modificări a fost numită ”marţea neagră”, pentru că a coincis cu o serie de modificări legislative despre care experţii europeni, dar şi şefii din justiţie au spus că ar avea ca scop protejarea corupţilor.
„Modificările la Codul Penal sunt dramatice și ele dărâmă zece ani de muncă și de activitate a instituțiilor anticorupție Ea a fost dedicată clientelei politice aflate în stare avansată în diverse procese în derulare sau aflată deja după gratii”, spunea atunci președintele Traian Băsescu.
Potrivit modificărilor, cuantumul pedepsei pentru infracţiunile amnistiate creştea de la patru ani, cât era în proiectul iniţial, la şapte ani. S-au făcut modificări şi la articolul care prevede graţierea. Aici s-au introdus două alineate noi. Primul spune că pedepsele se reduc la jumătate pentru persoanele condamnate şi care au o vârstă de peste 60 de ani. Al doilea: aceeaşi prevedere se va aplica şi condamnaţilor care pot să ateste că suferă de o boală incurabilă în fază terminală.