UPDATE 17.35: Guvernul a aprobat, joi, 16 octombrie ordonanța de urgență care interzice creșterile salariale decise de șefii instituțiilor de stat.
Articolul inițial: Proiectul de ordonanță de urgență va fi citit în primă lectură în ședința de Guvern de joi, 16 noiembrie.
Documentul are două puncte:
- primul stabilește că șefii de instituții nu vor mai raporta ca arierate, ci ca plăți restante, drepturile de natură salarială stabilite prin acte administrative, suplimentare față de cele stabilite prin lege.
- al doilea punct menționează că șefii de instituții nu vor mai putea crește salariile bugetarilor prin acte administrative.
Salarii retroactive de 16 miliarde de lei în justiție
Actul normativ vine în contextul în care Guvernul se confruntă cu creșterea masivă a deficitului bugetar.
Concomitent, acesta vine după ce creșterile administrative de salarii din justiție, iar statul trebuie să le plătească magistraților salarii retroactive de 16 miliarde de lei, ca urmare a unor acte administrative emise de Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul General și Consiliul Superior al Magistraturii.
Problema deficitului masiv
Deficitul bugetar, adică diferența dintre veniturile și cheltuielile României, s-a situat la 56,46 de miliarde de lei în primele nouă luni ale anului, echivalentul a 3,55% din Produsul Intern Brut (PIB).
România și-a asumat un deficit bugetar de 4,4% din PIB pentru acest an, însă economiștii au avertizat că în ritmul actual acesta va ajunge la 6%.
Executivul a cerut Comisiei Europene renegocierea deficitului până la 5,5% din PIB, însă Libertatea a scris recent că România nu are un acord scris în acest sens, ci doar unul verbal.
Guvernul a adoptat recent o ordonanță ce plafonează cheltuielile autorităților locale, astfel încât să țină în frâu deficitul.
Concomitent, Executivul a majorat în acest an o serie de taxe și a eliminat mai multe facilități fiscale.