Un pusti roman ii invata pe americani cum sa construiasca statii orbitale. Editia din acest an a concursului de statii spatiale organizat de Agentia Spatiala Americana (NASA) a fost castigata de Horia-Matei Teodorescu, elev in clasa a X-a la Colegiul National „Constantin Negruzzi”. Interesant este faptul ca el a facut parte si din echipa care a obtinut marele premiu al concursului la editia din 2003. Horia va fi invitat oficial in iunie la sediul centrului de cercetari AMES al NASA pentru a-si ridica premiul.
Concursul ii provoaca pe participanti sa conceapa si sa elaboreze proiecte pentru o viitoare colonie spatiala orbitala permanenta. Fondatorii concursului pleaca de la premisa ca acesti studenti si elevi participanti vor face ca aceste colonii orbitale sa devina intr-o buna zi realitate.
Proiectul lui Horia se intituleaza simplu, Temis, numele fiind imprumutat din mitologia greaca, de la zeita care personifica dreptatea si intelepciunea.
„Temis, care ar urma sa aiba forma unui inel gigantic, ar putea fi locuita de 100.000 de oameni. Daca numarul locuitorilor va fi mai mic de 1.000 exista riscul ca la a doua sau la a treia generatie sa apara grave boli ereditare, ceea ce ar putea avea un impact deosebit asupra coloniei. S-au facut studii, pe diverse rase de animale, cum ar fi tigrii, de exemplu, si s-a ajuns la concluzia ca pentru a fi viabila din punct de vedere biologic, o colonie trebuie sa fie reprezentata de un numar mai mare de 1.000 de membri”, explica Horia.
Constructia statiei orbitale ar putea fi realizata cu materiale extrase de pe Luna sau de pe asteroizi. „Nu este nevoie sa mai precizez faptul ca resursele vor fi foarte limitate. Din momentul in care se va reusi crearea unor mine de extractie pe Luna, multe dintre probleme vor fi rezolvate. S-a dovedit ca solul lunar ofera mai mult de 90% dintre resursele necesare dezvoltarii unei industrii in adevaratul sens al cuvantului. Ca durata, numai pentru structura estimez ca ar fi nevoie de cinci ani, iar pentru ca totul sa fie gata ar fi necesari intre sapte si zece ani. Statia, asa cum am gandit-o eu, ar trebui sa isi asigure o independenta energetica totala cu ajutorul energiei solare”.
Pentru ca Temis sa poata fi locuita, ea ar trebui sa asigure oamenilor conditii cel putin asemanatoare celor care deja exista pe Terra. „Este vorba despre nevoi biologice de baza, nevoi fizice (atmosfera, apa, mancare, confort termic), securitate, ei trebuie sa isi satisfaca dorinta de a interactiona social, de a comunica si de a se relaxa, ei trebuie sa isi satisfaca nevoia de cultura si cercetari stiintifice. Nevoia de cultura si comunicare ar putea fi satisfacuta, de exemplu, partial, de existenta unui post de televiziune local precum si de un ziar. 64% dintre locuitori ar trebui sa aiba o slujba, 6% ar trebui sa fie studenti, 15% ar trebui sa fie pensionari si 15% copii”.
Pustiul din Iasi s-a gandit si la eventualele neplaceri cauzate de meteoriti sau asteroizi. „Statia spatiala ar trebui sa fie dotata cu un sofisticat sistem de detectie, un fel de radar, care sa atentioneze asupra pericolelor. Obiectele mari ar putea fi distruse cu ajutorul unor raze laser”.
Apa, elementul indispensabil vietii, ar putea fi adusa de pe Luna, in urma unui complicat proces de „preparare” a ghetii care se banuieste ca exista acolo, sau, de ce nu, chiar de pe Pamant si depozitata in tancuri gigantice.
Industria si agricultura vor fi puternic dezvoltate
„Ea va fi folosita in exact aceleasi scopuri precum pe Terra, 44% pentru nevoi casnice, 14% pentru activitati comerciale, 38% pentru agricultura si 4% pentru industrie”. Calculele sunt atat de riguros facute incat se stie cu exactitate si ce cantitate de oxigen va fi consumata de cei care vor popula colonia. Mai mult, Horia a socotit pana si cata energie calorica va consuma corpul uman si care ar trebui sa fie cantitatile ideale de carbohidrati, proteine sau grasimi necesare vietii in cosmos.
Urmărește-ne pe Google News